Protestul politistilor si efectele sale – primejdia disolutiei autoritatii

0
187
protest-politisti

protest-politistiProtestul virulent de vineri al politistilor, alaturi de alti sindicalisti, si tacit cel al jandarmilor a creat cel mai periculos precedent de dupa ’89, mai ales prin faptul ca nu s-a realizat o distinctie intre institutiile statului.

Potrivit statutului politistului, inca de la concursul de admitere in institutiile de invatamant ale Ministerului Administratiei si Internelor, cel care accede pentru acest serviciu public trebuie „sa aiba un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate”.

Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului. Exercitarea profesiei de politist implica, prin natura sa, indatoriri si riscuri deosebite, potrivit articolului 1 din Legea 360/2002 privind statutul politistului.

Articolul 4 din statut prevede ca politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, juramantul de credinta fata de Romania, prevederile regulamentelor de serviciu si sa indeplineasca ordinele si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.

Politistul raspunde, in conditiile legii, pentru modul in care isi executa atributiile de serviciu, iar sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane raspund pentru legalitatea dispozitiilor date subordonatilor. „Ei sunt obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si intelese corect si sa controleze modul de indeplinire a lor”, arata articolul 5 din statut.

Mai mult, constituie abatere disciplinara comportarea necorespunzatoare, in serviciu, familie sau in societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei, stipuleaza articolul 57.

Vineri, la ora 10.00, in Piata Vitoriei, mii de sindicalisti, majoritatea politisti, politisti de frontiera, angajati ai penitenciarelor, au inceput protestul, potrivit autorizatiei data de Primaria Capitalei.

In jurul orei 10.30, politistii protestatari au cerut ca presedintele Traian Basescu sa vina sa discute cu ei, avertizand ca, daca acest lucru nu se va intampla pana la ora 12.00, vor pleca, incolonati, spre Palatul Cotroceni.

In urma cu un an presedintele Basescu a discutat cu sindicalistii, adunati in fata Guvernului, printre acestia fiind si politisti. seful statului le-a ascultat doleantele si i-a invitat la Cotroceni pentru discutii.

Astfel, protestatarii de vineri, cand au vazut ca presedintele nu onoreaza invitatia, la ora 12.00 s-au incolonat si au luat drumul Cotroceniului, sub ochiul vigilent al jandarmilor, care, daca sindicalistii ar fi provenit din mediul medical sau din invatamant, ar fi intervenit in oprirea lor, cu riscul de a tensiona situatia.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a spus ca marsul spre Palatul Cotroceni al sindicalistilor de la Cartel Alfa este unul spontan, ca a fost asigurat de liderii sindicali ca actiunea va fi pasnica si ca se bazeaza pe disciplina si maturitatea oamenilor care participa la protest, edilul invocand, totodata, articolul 39 din Constitutie: „Mitingurile, demonstratiile si procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic fara niciun fel de arme”.

Purtatorul de cuvant al Jandarmeriei Capitalei, Marius Militaru, afirma, vineri, ca jandarmii, in numar de aproximativ 300, cu posibilitatea suplimentarii fortelor, nu vor actiona represiv fata de colegii lor din politie si din sistemul penitenciar, desi acestia nu au autorizatie de mars. „Am luat masuri de ordine publica si le vom asigura protectia atat lor, cat si cetatenilor bucuresteni. Vom ramane cu ei pe parcursul protestului. Am luat decizia de a-i insoti spre Palatul Cotroceni pentru ca, daca ii opream in Piata Victoriei si liderii lor sindicali ii indemnau in continuare sa plece in mars, situatia ar fi devenit tensionata”, explica Marius Militaru.

Referitor la faptul ca jandarmii sunt nevoiti sa monitorizeze protestul colegilor lor din Ministerul Internelor si Penitenciare, Marius Militaru a precizat ca nu se fereste sa recunoasca faptul ca situatia este „ingrata”, dar ca, desi sunt pe aceeasi baricada cu politistii si angajatii din penitenciare, jandarmii au anumite obligatii ca militari si aceste obligatii primeaza.

Intrebat daca decizia de a insoti protestatarii spre Palatul Cotroceni este o forma tacita de protest, Militaru a spus ca acest lucru este fals si ca plecarea jandarmilor alaturi de sindicalisti este doar „o decizie inteligenta de ordine publica”.

Protestatarii nu au ales cel mai scurt drum spre sediul Administratiei Prezidentiale, ci au pornit, din Piata Victoriei, pe strada Buzesti, au continuat pe Berzei, au facut dreapta pe stirbei Voda si au traversat Dambovita pe la Podul Eroilor. Nu inainte ca zeci, poate chiar sute dintre ei, majoritatea in uniforme de politisti, sa faca o scurta vizita in tufisurile din Parcul Operei, in lipsa toaletelor publice de pe traseu, ca de altfel din tot Bucurestiul. Dupa scurta oprire, acestia au grabit, zambitori, pasul, pentru a prinde din urma coloana care si-a continuat drumul pe strada Doctor Rainer Francisc Iosif catre Academia Militara.

Protestatarii au virat apoi neasteptat pe Bulevardul Gheorghe Marinescu si s-au oprit pentru o runda de huiduieli la intrarea oficiala a Palatului Cotroceni, de cealalta parte a gardului, in apropiere de Platoul Marinescu, locul unde seful statului primeste delegatiile aflate in vizite oficiale.

Nepregatiti, jandarmii nu apucasera sa instaleze aici garduri de protectie, astfel ca miile de sindicalisti s-au trezit la cativa metri de poarta principala a Palatului Cotroceni, de care-i despartea doar un cordon format din sase jandarmi. Ce-i drept, in apropiere se aflau mai multe masini de lupta ale Jandarmeriei, precum si brigazi mobile de mascati sau de luptatori ai SRI.

In zona platoului oficial de la intrarea Palatului Cotroceni, sediul Administratiei Prezidentiale, politistii – obligati prin statut, lege sa respecte litera si spiritul legii – s-au coborat la cel mai jos nivel al societatii. Dincolo de lozinci, politistii si-au aruncat caschetele care au insemnele nationale, sfidand insasi autoritatea statului.

Aruncarea caschetelor de catre politisti si de ceilalti reprezentanti ai autoritatii statului, in cadrul protestului de vineri din fata Palatului Cotroceni, constituie infractiune, care se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani, potrivit Codului penal.

Articolul 236 din Codul penal referitor la ofensa adusa unor insemne prevede ca „orice manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la trei ani; manifestarea prin care se exprima dispret pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritatile se pedepseste cu inchisoare de la trei luni sau un an sau cu amenda”.

Desi politistii participanti au anuntat ca sunt in timpul lor liber si ca nu au armele din dosare la ei, la brauri au putut fi vazute tocuri ale armelor.

Mai mult, ministrul Internelor, Vasile Blaga, a denuntat ca cinci participanti, posibil identificabili, au avut arme la ei, iar Ministerul face demersuri catre Parchet.

Dincolo de a fi fost sau nu purtatori de pistol, teama pe care o inspira eventualitatea existentei armei nu poate fi reprimata. Chiar sambata seara, doi barbati au jefuit o casa de pariuri din Timisoara, dupa ce le-au amenintat cu „un obiect care parea a fi un pistol” pe cele doua angajate, furand 700 de lei.

Miile de manifestanti, inarmati sau nu, au parut de neoprit de Jandarmerie, protestatarii vrand „doar” sa vorbeasca cu Traian Basescu.

Ministrul Internelor, Vasile Blaga, aflat vineri la Targu Mures, a declarat ca stie foarte bine ca in Romania este o moda „sa mergi la sef” referindu-se la faptul ca politistii vor sa stea de vorba cu Traian Basescu.

Intrebat ce ar putea face seful statului in acest caz, Blaga a raspuns ca nu este o problema a presedintelui si ca Guvernul are responsabilitatea gestionarii crizei economice.

Printr-un consilier de stat, seful statului le-a comunicat manifestantilor din fata Palatului Cotroceni ca mitingul este ilegal. Mai tarziu, presedintele a anuntat ca renunta la serviciile Ministerului Administratiei si Internelor.

Jandarmeria era obligata sa asigure paza obiectivului, respectiv Administratia Prezidentiala, cea mai inalta institutie a statului. Modul in care a inteles vineri Jandarmeria sa isi apere presedintele a generat reactia sefului statului.

Potrivit Constitutiei, Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

Inactiunea Jandarmeriei si manifestantii politisti au relevat primejdia disolutiei autoritatii statului, intrucat tara este guvernata de legi pe care chiar oamenii legii le-au sfidat, trecand cu usurinta in zona penalului.

In contextul socio-politic-economic al Romaniei, reactiile presedintelui si ale premierului de a renunta la serviciile Politiei, Jandarmeriei sunt catalogate drept iresponsabile, exagerate.

Totusi, daca nu ar fi fost vorba de Basescu sau Boc, ci de Iliescu si Nastase sau de alti lideri politici in pozitii de presedinte, respectiv premier, cum ar fi fost calificat marsul si limbajul politistilor ?!

Ce siguranta emana mii de politisti infiebantati, cu tocuri ale pistoalelor la vedere, la poarta Administratiei Prezidentiale, unde se presupunea ca se afla presedintele, aparata de sase jandarmi – ce-i drept, in apropiere se aflau mai multe masini de lupta ale Jandarmeriei, precum si brigazi mobile de mascati sau de luptatori ai SRI ?

Material realizat de Departamentul Eveniment, eveniment@mediafax.ro.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here