Itinerarii prin Egiptul crestin (II)

0
247

In ”Old Cairo”, bijuterii crestine de patrimoniu universal

in zorii civilizatiei omenesti, egiptenii adorau tot felul de zei, semizei, faraoni, idoli, chipuri cioplite, carora le atribuiau puteri divine ce ii puteau ajuta pe Pamant si in Ceruri. Credinta in nemurirea sufletului a influentat arta funerara, scrierea, cultura, stiintele, mai ales, sensul si rostul egipteanului in relatia cu Cosmosul. Dupa doua mii de ani de crestinism, de pe vechea „planeta Egipt” razbat si astazi forme primare de religiozitate, care ne ratacesc mintile: magie, zoolatrie, animism, totemism, fetisism, tabuism si cate altele. Fel de fel de ”ism-e” care ne indeparteaza de Dumnezeul nostru treimic. Cu mii de ani in urma, sarpele, leul, crocodilul, pisica, vaca si multe alte animale erau protectorii unor cetati egiptene. Astazi, mari metropole antice din ”continentul negru”, precum Memphis, Teba – actualul Luxor, Heliopolis – aflat acum sub aeroportul din Cairo, supranumit ”Orasul Soarelui”, de la zeul Ra – sunt doar cateva cetati antice care dau marturie despre primele forme de religiozitate ale omenirii.

in Egipt, colectia de idoli era impresionanta. O astfel de statuie-idol, ”Vitelul de aur”, a fost facuta de evrei, pe cand rataceau prin Pustia Egiptului. Și – ironia-ironiilor – in timp ce Moise vorbea cu Dumnezeu despre cum sa predea evreilor ”Cele zece porunci” si cum sa-I ridice Lui Altar, ”poporul ales” isi facea de zor de lucru: cioplea idoli si ducea dorul carnii din Egipt!

Si la noi, astazi, asa-zisii credinciosi – pe care Sfantul Ioan Evanghelistul ii numeste ”reci si caldicei” (Apocalipsa 3, 16) – se scalda intr-un fel de sincretism. Cei ”reci si caldiceii” considera ca anumite amulete sau talismane, cu diferite reprezentari, ii protejeaza. Fals! in fapt, toate ideologiile si credintele pagane care nu-L au in centrul pe Dumnezeul sunt amagiri desarte, sunt paguboase pentru trupul, mintea si inima omului si ne instraineaza de Dumnezeu. Credinta fara raportarea la Dumnezeul nostru treimic este fada, fiindca aceste rataciri nu ni-L reveleaza pe Dumnezeul Vietii si al Luminii.

”Fuga in Egipt”

in itinerariul cultural-spiritual de astazi ”vom lua partea buna a lucrurilor” si vom spune ca teogonia si cosmologia vechilor egipteni – manifestate, in general, la toate popoarele antice – au avut darul de a pregati omenirea pentru venirea lui Mesia – Mantuitorul lumii. Prorocul Isaia (740-700 i.H.) prevestea: ”Iata, Domnul sade pe un nor usor si va veni in Egipt; si idolii Egiptului se vor cutremura de fata Lui…” (Isaia 19, 1).

Astazi, in Egipt mai traiesc 10 la suta crestini, spun statisticile oficiale. Ei alcatuiesc Biserica Copta, in conditii de neintrerupte persecutii. Un motiv in plus sa refacem calatoria Maicii Domnului si a Fiului lui Dumnezeu prin marele si contrastantul Egipt. Aici, Maica Domnului, insotita de Dreptul Iosif, L-a purtat in brate pe Pruncul Iisus, fugind din calea regelui persecutor Irod cel Mare (37 i. H. – 4 d. H.). Din Tara Canaanului prin pustie si pana in Țara Nilului, cei trei au parcurs un drum lung si anevoios. Speriat ca ar putea veni un alt rege, Irod a ordonat uciderea a mii de prunci nevinovati. in calendarul nostru ortodox se face pomenirea a 14.000 de prunci ucisi; un episod abominabil din istoria universala a omenirii, nu numai a crestinismului. Despre ”Fuga in Egipt” se face citire in Biserica noastra Ortodoxa, la Sfanta Liturghie, in prima duminica dupa Nasterea Domnului. Iata!…

In Evanghelia dupa Matei (2, 13-16), apostolul ne relateaza ca venirea Magilor din Rasarit, ca sa Se inchine Pruncului din Betleem, a starnit mania lui Irod. Aici, pe pamant, Irod Idumeul a ordonat cu sange rece ”uciderea pruncilor de doi ani si mai jos” (Matei 2,16).

De sus, din ceruri, cu purtare de grija, ingerul Domnului l-a indemnat pe Sfantul si Dreptul Iosif: ”Ridica-te, ia Pruncul si pe mama Sa si fugi in Egipt si stai acolo pana cand iti voi spune eu; fiindca Irod vrea sa caute Pruncul, ca sa-L omoare. Și ridicandu-se Iosif, i-a luat in timpul noptii pe Prunc si pe Maica Sa si au plecat in Egipt” (Matei 2, 13-15). Surse biblice ne spun ca cei trei au ramas in Egipt trei ani, ”pana la moartea lui Irod”. Asa s-a implinit cuvantul spus de Dumnezeu, prin profetul Osea: ”Din Egipt L-am chemat pe fiul Meu” (Osea 11, 2), referindu-Se la Iisus Hristos.

Biserica Fecioarei Maria din inima capitalei egiptene

Facem arc peste timp si poposim in partea veche a capitalei egiptene, in ”Old Cairo”. Asemenea piramidelor, si acest obiectiv este in patrimoniul UNESCO. Aici, calatorul cauta una dintre cele mai frumoase bijuterii de sorginte crestina – Biserica Sfintei Fecioare, numita in araba ”Al-Muallaka”, adica, Biserica ”Suspendata”. in ”old Cairo”, situata astazi in sudul marii capitale, sunt vreo cinci-sase biserici crestine si o sinagoga, pe locul unde se spune ca a fost casa prorocului Moise. Biserica Fecioarei Maria este locasul de inchinare al ortodocsilor copti; ”copt” vine din termenul ”gipt”, o prescurtare a cuvantului grec ”aigyptos”, tradus prin ”egiptean”. Termenul este din greaca si defineste Egiptul antic.

Biserica ”Suspendata” este ridicata pe doua vechi turnuri romane, ramasite ale unui alt fel de ”Babilon”. inca de la intrare in curtea locasului, pelerinul este intampinat de chipuri de icoana, invesnicite in mozaic; ele reflecta Fuga in Egipt. Imaginile o infatiseaza pe Maica Domnului, purtandu-L in brate pe Pruncul Iisus. Mama si Fiul sunt insotiti de Dreptul Iosif. Icoana aceasta este nelipsita din bisericile egiptene, semn ca prezenta Mantuitorului in pamantul Țarii Nilului a facut mare cinste Egiptului.

Locasul a fost ridicat in vremea patriarhului Isaac (690-692); surse istorice spun ca aici exista un locas de inchinare al egiptenilor crestini inca din veacul al IV-lea dupa Hristos si se leaga de cercetarile arheologice, facute de Sfintii imparati Constantin si mama sa, Elena. Locasul nu are fundatie, nici cupola. Este in forma de corabie rasturnata, dupa ”Arca lui Noe”, cu doua turle. Biserica este zidita cu trei altare, cel central inchinat Maicii Domnului, plus alte doua laterale, inchinate Sfintilor Gheorghe si Ioan Botezatorul. Are multe icoane vechi, Sfinte Moaste si mobilier din abanos si fildes, fiind declarata ”cea mai frumoasa” biserica din ”old Cairo”. Biserica mai are o caracteristica aparte: la interior, se sprijina pe treisprezece stalpi; doisprezece sunt albi, prefigurandu-i pe Mantuitorul si unspreprezece apostoli, iar al treisprezecea este negru, aratandu-l pe Iuda tradatorul.
intre veacurile al XI-lea si al XIV-lea, sfantul edificiu a fost resedinta a Patriarhiei de Alexandria; aici a fost si un centrul de studii teologice, istorice, filozofice, de drept si stiintifice. in Biserica Sfintei Fecioare se slujeste Sfanta Liturghie si astazi. Aici, pelerinul poate cumpara icoane, papirusuri si carti, dar mai ales se poate inchina si ruga la Moastele mai multor Sfinti ai Bisericii Primare.

Cuvantul Apostolului Marcu

In anul 48 dupa Hristos, Sfantul Apostol Marcu a ajuns in Egipt, propovaduind Sfanta Evanghelie si ducand vestea buna a invierii lui Hristos cel Rastignit. Aceasta perspectiva innoitoare – de restaurare a omului adamic, in harul Duhului Sfant – a fost constientizata de egipteni. Dupa randuiala de la Cincizecime, data de Hristos Cel inviat, prin mainile Apostolului Marcu, in Egipt, au fost ”unsi” primii episcopi si preoti crestini. De atunci, Țara Faraonilor a imbracat haina luminoasa, harica, in Duh si Adevar. Aici a fost infiintata una dintre primele Biserici Crestine Primare din lume, cu Patriarhia la Alexandria. Crestinii de aici, cinstindu-L pe Hristos Cel inviat, ca pe Fiul lui Dumnezeu-Cuvantul, au constientizat ca Egiptul este ”Pamant Sfant”. Este o Biserica martir, care a dat multi sfinti, monahi si mucenici…

In vremea Patriarhului Iacov, considerat ”parintele poporului ales”, evreii au fost scosi din Pamantul Fagaduintei si dusi in Egipt, din cauza unei secete; dupa patru sute de ani, prorocul Moise i-a condus acasa, in Canaan – istorica Palestina. Referindu-se la acest episod biblic din istoria mantuirii omenesti, Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca ducerea si aducerea evreilor ”a fost o preinchipuire a aducerii si intoarcerii Fecioarei din Egipt. Iudeii s-au dus in Egipt ca sa scape de moarte – ii ameninta foametea; Pruncul S-a dus tot ca Sa scape de moarte – il ameninta ura lui Irod…”
Efectul este insa diferit. Evreii, prea aplecati catre ”grijile omenesti” – ca si noi, pamantenii – au scapat de foame, convietuind cu dulce-amara ”imparatie a patimilor”, pe cand ”Pruncul a sfintit toata tara Egipt. Iata cum, prin fapte de mica insemnatate Se descopera Dumnezeu”, ne invata Sfantul Ioan Gura de Aur, in Comentarii la Evanghelia dupa Matei (Omilia VIII-IV). (Text si foto: Maria Tofan Stanciu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here