Casa Nationala de Pensii: Modalitatea de calcul al contributiilor sociale se aplica automat pentru toti pensionarii

0
209
pensionari-batrani-vorba

pensionari-batrani-vorbaNoua modalitate de calcul al contributiilor de asigurari sociale de sanatate se va aplica in mod automat pentru toti pensionarii care au pensii mai mici de 740 de lei, nefiind necesara depunerea unor cereri, precizeaza, marti, Casa Nationala de Pensii Publice.

Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) informeaza ca in urma ridicarii unor exceptii de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, acestea sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei.

CNPP atrage atentia ca de la data publicarii in Monitorul Oficial, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

„In acest sens s-a pronuntat Curtea si in Decizia 223/13 martie 2012, prin care a constatat ca «deciziile sale produc efecte numai pentru viitor iar cele stabilite prin prezenta decizie urmeaza a se aplica de catre Casa Nationala de Pensii Publice, prin casele judetene de pensii, si casele sectoriale de pensii, de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.»”, se arata in comunicatul remis agentiei MEDIAFAX.

CNPP precizeaza ca deciziile Curtii Constitutionale nu au fost publicate in Monitorul Oficial.

„Avand in vedere avalansa de cereri prin care pensionarii solicita incetarea retinerii contributiei de asigurari sociale de sanatate si restituirea sumelor retinute, cu acest titlu, din ianuarie 2011 pana la zi, inclusiv actualizarea cu indicele preturilor de consum, tinand seama de precizarile de mai sus, precum si de faptul ca noua modalitate de calcul al acestor contributii se va aplica in mod automat pentru toti pensionarii din categoria avuta in vedere, precizam ca nu este nevoie de depunerea unor cereri”, mai arata CNPP.

Curtea Constitutionala a publicat, marti, pe site-ul sau, decizia pe care a dat-o in 13 martie privind constitutionalitatea dispozitiilor articolului 259 alineatul (2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in masura in care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei.

In 13 martie Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, care au format obiectul exceptiei de neconstitutionalitate ridicate de Kiss Andrei in dosarul 204/33/2011 al Curtii de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei.Judecatorii Curtii au dezbatut exceptia in 6 martie, iar peste o saptamana au dat decizia, care a fost motivata si publicata marti, pe site-ul Curtii Constitutionale.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art.I pct.7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului 107/2010 pentru modificarea si completarea Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in Monitorul Oficial (MO) 830 din 10 decembrie 2010. in realitate, avand in vedere dispozitiile art. 62 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, MO 260 din 21 aprilie 2010, Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata in MO 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului 107/2010. Acestea au urmatorul cuprins: „(2) Contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 de lei este de 5,5% aplicata asupra acestor venituri si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei”.

Dispozitiile constitutionale invocate expres in sustinerea exceptiei sunt cele ale art.47 privind dreptul la pensie. Pe langa acest text constitutional, Curtea retine ca, din motivarea autorului exceptiei, transpare ideea unei asezari injuste a sarcinilor fiscale, si anume sub aspectul materiei asupra careia poarta contributia de asigurari de sanatate, ceea ce inseamna ca acesta invoca, indirect, si incalcarea art.56 alin.(2) din Constitutie.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a constatat ca sistemul public de asigurari sociale de sanatate isi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenta medicala pentru populatie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se afla in imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurari de sanatate, numai prin plata contributiei de catre asigurati (a se vedea, in acest sens, Decizia 934 din 14 decembrie 2006, publicata in MO 53 din 23 ianuarie 2007). De aceea, principiul solidaritatii ce se aplica sistemului asigurarilor sociale de sanatate impune si justifica obligatia platii contributiei pentru asigurari sociale de sanatate si pentru veniturile obtinute din pensii.

Art.56 din Constitutie prevede obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si prin taxe la cheltuielile publice. in cazul sistemului public de sanatate, aceste cheltuieli publice vizeaza insasi indeplinirea obligatiei constitutionale a statului de a asigura ocrotirea sanatatii si protectia sociala a cetatenilor (a se vedea, in acest sens, Decizia 335 din 10 martie 2011, publicata in MO 355 din 23 mai 2011). Prin Decizia 258 din 16 martie 2010, publicata in MO 338 din 21 mai 2010, Curtea a constatat ca principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contributiilor sa se faca in acelasi mod de catre toti contribuabilii, prin excluderea oricarui privilegiu sau discriminari, astfel ca, la venituri egale, contributia sa fie aceeasi. Principiul mentionat presupune insa ca
asezarea sarcinilor fiscale sa tina cont de capacitatea contributiva a contribuabililor, respectiv in asezarea obligatiilor fiscale sa se tina seama de necesitatea protejarii paturilor sociale celor mai dezavantajate, luand in considerare elementele ce caracterizeaza situatia individuala si sarcinile sociale ale contribuabililor in cauza.

Curtea, prin Decizia 35 din 24 ianuarie 2012 – nepublicata inca la data pronuntarii prezentei decizii (13 martie 2012 -, a stabilit ca, toate acestea demonstreaza faptul ca pentru a dobandi calitatea de asigurat, persoana in cauza trebuie sa contribuie la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, iar aceasta contributie se materializeaza prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe care aceasta le realizeaza. Numai legiuitorul este in drept sa stabileasca categoriile de venituri pentru care urmeaza a se plati contributii la bugetul asigurarilor de sanatate, iar pensia reprezinta un astfel de venit. Faptul ca legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contributii sau de a stabili deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare
asupra careia nu se calculeaza contributia de asigurari de sanatate reprezinta chestiuni care tin in mod exclusiv de optiunea sa, optiune care nu poate fi cenzurata din perspectiva garantiilor dreptului constitutional la pensie. Ceea ce Constitutia impune este ca prin astfel de masuri sa nu se aduca atingere nivelului de trai decent al pensionarilor. in acest sens, legiuitorul a prevazut atat calitatea de asigurat pensionarilor care au o pensie sub 740 RON, fara plata contributiei corespunzatoare, cat si scutirea partiala de la plata contributiei, in sensul ca, prin aplicarea cotei corespunzatoare, pensia neta nu poate fi mai mica de 740 RON.

Distinct de cele aratate in deciziile de mai sus, a caror considerente de principiu isi mentin valabilitatea, Curtea retine ca in cauza de fata, raportat la veniturile din pensie, autorul exceptiei aduce un element de noutate fata de criticile de neconstitutionalitate pe care Curtea le-a solutionat in precedent. Critica vizeaza, de principiu, faptul ca, dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului 107/2010, autoritatile publice competente au interpretat textul criticat in sensul ca ceasta cont
ributie de asigurari de sanatate se datoreaza asupra intregului venit ealizat din pensie, si nu doar asupra diferentei rezultate din scaderea sumei de 740 lei in cuantumul pensiei, ceea ce apare ca fiind inechitabil prin prisma sarcinii fiscale e care beneficiarii pensiilor de peste 740 lei trebuie sa o suporte.

Curtea retine ca dispozitiile art.259 alin.(2) din lege stabilesc ca pensionarii ale cror venituri din pensii depasesc 740 de lei datoreaza o contributie de 5,5% aplicata supra acestor venituri, dand de inteles ca aplicarea cotei de 5,5% se face numai pentru veniturile din pensii care depasesc 740 lei; teza a doua a textului criticat, prevazand ca „prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei”, creeaza o anumita ambiguitate la nivelul intregului alineat, aspect care a si determinat institutiile statului care aplica prevederile legii sa calculeze cota de 5,5% asupra intregului cuantum al pensiei.

in jurisprudenta Curtii Constitutionale, s-a stabilit ca fiscalitatea trebuie sa fie nu numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila si sa nu diferentieze
impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni (Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr.3 din 6 ianuarie 1994, publicata in MO 145 din 8 iunie 1994). Asadar, legiuitorul trebuie sa manifeste o grija
deosebita atunci cand determina categoria de venit asupra careia poarta sarcina fiscala, suma concreta asupra careia se datoreaza si modul concret de calcul a sarcinii fiscale. Or, in cauza de fata, Curtea constata ca, desi legiuitorul a determinat categoria de venituri asupra careia poarta sarcina fiscala – contributia de asigurari de sanatate-, si anume veniturile din pensie, autoritatile publice competente interpreteaza textul in sensul ca sarcina fiscala este stabilita asupra cuantumului intregii pensii si ca prin modalitatea concreta de calcul a acestei sarcini fiscale sunt scutite total de la plata contributiei mentionate numai pensiile de un anumit nivel, respectiv cele de pana la 740 lei, ceea ce, prin urmare, influenteaza, atat cuantumul in concreto al sarcinii
fiscale care poarta asupra veniturilor din pensie superioare acestei valori, cat si, pe cale de consecinta, nivelul de protectie de care beneficiaza dreptul constitutional la pensie.

in acest fel se ajunge la situatia ca sarcina fiscala sa nu fie nici rezonabila si nici echitabila in privinta pensiilor al caror cuantum atrage plata totala sau partiala a contributiei de asigurari sociale de 5,5% din cuantumul pensiei in raport cu pensiile mai mici de 740 lei, care sunt scutite total de la plata contributiei mentionate. Or, avand in vedere ca aceste contributii se datoreaza asupra veniturilor din pensie, drept garantat la nivel constitutional si care beneficiaza de o protectie in consecinta (a se vedea Deciziile nr.872 si 874 din 25 iunie 2010, publicate in MO 433 din 28 iunie 2010), regimul de protectie stabilit de legiuitor pentru pensiile de un anumit cuantum trebuie sa aplice asupra tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret. Desigur, tine de optiunea legiuitorului sa instituie in privinta pensiilor o scutire de la plata acestei cote, dar, daca a decis un atare lucru, scutirea trebuie sa se aplice, sub forma deducerii, in mod complet in privinta tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscala sa fie asezata in mod echitabil in privinta acestei categorii de venituri.

De altfel, Curtea retine ca veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea in acest sens, art.41 lit.e) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in MO 927 din 23 decembrie 2003], insa acest impozit nu vizeaza intregul cuantum al pensiei, intrucat art.69 din Codul fiscal stabileste venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultata prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a
contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.

De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit si al contributiei de asigurari sociale sa fie similare si sa tina cont de protectia constitutionala de care acestea beneficiaza, pentru ca in caz contrar s-ar ajunge la consecinte inechitabile, intrucat persoana, desi beneficiaza de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiaza, din evidente ratiuni sociale, de o scutire totala de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucura de un tratament juridic similar si in privinta contributiei de asigurari sociale.

intrucat exista o modalitate de interpretare a textului conforma Constitutiei ce rezulta, de principiu, din dispozitiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea 95/2006, text cadru care, scutind de la plata contributiei de asigurari de sanatate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, opereaza practic o deducere in privinta acestei sume, Curtea urmeaza sa constate ca textul legal criticat este constitutional numai in masura in care, in privinta veniturilor realizate din pensii, exista o unitate intre modul de calcul al contributiei de asigurari de sanatate si al impozitului pe venit. Avand in vedere faptul ca neconstitutionalitatea este atat o sanctiune ultima aplicata de instanta constitutionala cu repercusiuni asupra existentei normative a legii, cat si parte integranta a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicata in MO 605 din 14 august 2008), Curtea va constata constitutionalitatea art.259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii in interpretarea sa conforma prevederilor Constitutiei, respectiv in masura in care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei.

Prin urmare, categoria de venituri asupra careia poarta sarcina fiscala – contributia de asigurari de sanatate -, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscala este
stabilita asupra diferentei dintre cuantumul pensiei si suma deductibila de 740 lei, iar prin modalitatea concreta de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, in privinta tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicata asupra diferentei mentionate si la scutirea totala de la plata contributiei a sumei deductibile de 740 lei.

Curtea constata ca, intrucat deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie, cele stabilite prin prezenta decizie urmeaza a se aplica de catre Casa Nationala de Pensii Publice, prin casele judetene de pensii, si casele sectoriale de pensii, de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale; totodata, instantele judecatoresti vor aplica prezenta decizie numai in cauzele pendinte la momentul publicarii acesteia, cauze in
care respectivele dispozitii sunt aplicabile, precum si in cauzele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus mentionata, in aceasta ultima ipoteza, decizia pronuntata de Curtea Constitutionala constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedura civila.

In fine, Curtea retine ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai
dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept. (Mediafax)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here