Recuperarea decalajelor față de Europa Occidentală, în dezbatere la CCIB

0
840

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat, în Aula Carol I din sediul său istoric, conferința „România 2030: Cum recuperăm decalajele față de Europa Occidentală”, manifestare inclusă în seria evenimentelor speciale dedicate aniversării a 150 ani de funcționare neîntreruptă a Camerei bucureștene. Conferința a reunit reprezentanți ai comunității de afaceri din București și din țară, ai mediului academic și specialiști de top din domeniul economic și financiar-bancar.

Prin acest eveniment, CCIB și-a propus să deschidă o dezbatere despre cum poate recupera România, într-un viitor previzibil, decalajul economic și social care o desparte de statele dezvoltate și despre modul în care sistemul cameral poate sprijini, prin capacitatea sa de antrenare la nivel local și regional, politicile de convergență și programele de dezvoltare pe termen lung.

„Vrem să vedem în țara noastră o pătură de mari antreprenori români, care încetul cu încetul să pretindă pozițiile ocupate astăzi de multinaționale? Vrem să vedem firme profitabile, care să cucerească poziții pe piețele țărilor vecine și chiar mai departe? Vrem să creștem, într-un cuvânt, economia românească la adevăratul ei potențial? Întreprinderile mici și mijlocii trebuie sprijinite, politicile publice, regândite, si, în același timp, si antreprenorii trebuie să treacă printr-o schimbare a mentalității. Antreprenoriat înseamnă, în economia modernă, o contribuție inovatoare și creatoare de locuri de muncă. Viitorul României este capitalist și antreprenorial, și avem resursele să facem ca planurile noastre să devină realitate”, a afirmat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, în cadrul evenimentului.

O radiografie a economiei românești, în structură și dinamică, cu punctarea atuurilor, dar și a elementelor ce pot genera dezechilibre a fost făcută de keynote speaker-ul conferinței, acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). „Dincolo de traiectoria ascendentă a consumului și a activității comerciale din ultimii ani, merită subliniat că industria crește într-un ritm robust, forța de tracțiune venind din partea sectorului prelucrător. Industria alimentară reprezintă o altă ramură care a reușit să capete amploare în ultimul deceniu. Semnalul este unul pozitiv în opinia mea, dacă introducem în ecuație și suprafața agricolă a țării. La polul opus se plasează industria ușoară. În cazul acestui sector, nu putem face însă abstracție de tendințele globale, firmele migrând către est în cursa pentru reducerea costurilor. Totodată, proeminența sectorului IT&C ne îndreptățește să credem că deținem potențialul de a ne încadra în tendința globală a digitalizării”, a afirmat Mugur Isărescu.

Cu acest prilej, guvernatorul BNR a avertizat: „Pentru a nu deraia, trebuie să avem un ritm adecvat de creștere, astfel încât câștigurile, oricât de spectaculoase, să nu fie afectate de căderi abrupte. Convergența nu este un sprint, este un maraton”. „Procesul de recuperare a decalajelor este, dincolo de umbra oricărui dubiu, un efort colectiv care are multe dimensiuni ce se susțin reciproc. Niciuna dintre acestea nu trebuie neglijată, iar un dialog onest și competent între reprezentanții mediului de afaceri, specialiștii din instituțiile academice și autoritățile care gestionează politicile macroeconomice este esențial din această perspectivă”, a afirmat, în finalul expunerii sale Mugur Isărescu.

În primul panel, participanții au avut posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu: prof. univ. dr. Eugen Dijmărescu (Universitatea Româno-Americană, fost ministru al economiei și finanțelor și fost viceguvernator al BNR), prof. univ. Bogdan Murgescu (Universitatea din București) și cu Florin Luca, economist-șef CEC Bank, care au vorbit despre provocările, limitele și pericolele ce stau în fața recuperării decalajelor față de Europa Occidentală, dar și despre prioritățile pe care România ar trebui să le aibă în perioada următoare.

 

„Trebuie să fim preocupați de procesul de separare a nucleului dur al Uniunii Europene de restul țărilor membre. Acesta conduce la accentuarea decalajelor tehnologice între cele două grupuri de țări și la creșterea tentației de migrare a forței de muncă înalt calificate dinspre est către vest”, a atras atenția Eugen Dijmărescu.

În opinia prof. univ. Bogdan Murgescu, factorii care conferă competitivitate economică României sunt: apartenența la Uniunea Europeană, costul încă redus al forței de muncă, prezența semnificativă a marilor companii transnaționale în industrie și servicii, dar și rezervele de creștere a productivității din agricultură. În ceea ce privește sursele de ineficiență și factorii de risc, prof. univ. Bogdan Murgescu a indicat: slăbiciunea statului, vulnerabilitatea la eventuale șocuri externe și riscul unor derapaje politice majore.

„Industria de tehnologie a informației este singura în care Româmia poate avea o magnitudine internațională care să depășească pe cea a armatei, culturii și diplomației”, este de părere Florin Luca. Economistul-șef al CEC Bank consideră că avem nevoie de mai puține legi, dar simple și clare, inclusiv în domeniul fondurilor europene.

Stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, ca soluție pentru creșterea durabilă a economiei, mediul concurențial și competitivitatea, calea pe termen lung pentru cercetare și învățământ, taxarea muncii și soluții posibile cu privire la criza de forța de muncă au fost principalele teme abordate în cel de al doilea panel de: prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, președintele CCIB, Elena Kleininger, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, prof. univ. Emilian M. Dobrescu, Academia Română, Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali.

„Consiliul Concurenței ajută economia să folosească resursele pe care le are în mod mai inteligent și să vedem în competiție un instrument pentru recuperarea decalajelor”, este de părere Elena Kleininger. În opinia lui prof. univ. Emilian M. Dobrescu, pentru stimularea dezvoltării durabile a economiei românești ar fi necesară o reașezare a sumelor alocate pe principalele linii bugetare, în sensul reducerii fondurilor alocate asistenței sociale și folosirii acestora în domeniile-cheie care pot aduce plus-valoare economiei românești. Președintele Camerei Consultanților Fiscali a abordat subiectul sensibil al taxării diferitelor categorii soaciale și a prezentat soluții care pot genera creșterea încasărilor la bugetul de stat și pot contribui, totodată, la retenția forței de muncă.

Cu prilejul acestei conferințe, care încheie seria evenimentelor speciale dedicate aniversării a 150 ani de funcționare neîntreruptă a Camerei bucureștene, au transmis mesaje: Emil Constantinescu, președinte al României între anii 1996 și 2000, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, Prezidiul Academiei Române și Mihnea Costoiu, rector al Universității Politehnica București, acesta din urmă înmânând președintelui CCIB și o plachetă aniversară.

Biroul de Presă al C

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here