"Coruptia este principala cauza a ineficientei economice“ este de parere Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania

0
236

Care este rolul coruptiei in contra-performantele economice ale Romaniei? Coruptia este una dintre cauze. Cum actioneaza?
In primul rand, prin distorsiunea utilizarii resurselor publice. in al doilea rand, prin scaderea capacitatii administrative. De multe ori, ni se pare ca “nepotismul” este doar o chestiune injusta. Nu-i doar atat! Este o chestiune care afecteaza competenta manageriala si capacitatea institutionala.

Daca un om destept este nepotul cuiva „sus-pus“, inseamna ca i se restrange dreptul de a ocupa o functie?

Nu, categoric nu! Problema este ca nu acestea sunt situatiile. Cu cateva exceptii, situatiile reale sunt legate de afiliere politica, de munca depusa in campania electorala, daca ai fost sau nu “lipitor de afise”, ori se refera la oameni care nu sunt selectati pe criteriul meritocratiei, ci mai degraba pe criteriul increderii si al fidelitatii fata de decidentii din administratia centrala sau locala.

In structurile de stat, cat de departe trebuie sa se mearga cu schimbarile politice?

Romania a suferit si sufera in continuare de o eronata abordare intre palierul politic si cel tehnico-administrativ. Palierul politic este cel care impune temele generale si elementele de viziune si care trebuie sa aiba si continuitate, de la un mandat, la altul. Cum anume se rezolva acele teme, care sunt solutiile tehnice, modul de implementare si raspunderea pentru modul in care se face implementarea – trebuie sa fie partea palierului tehnic. insa, atata timp cat acest palier tehnic este „viciat politic“, numirile in functii se fac pana la nivel de portar, uneori, dar cel mai des, pana la nivel de sef de colectiv, sef de birou sau de servicii, directori, directori generali si asa mai departe. O relatie fireasca si conforma rolului fiecaruia dintre paliere trebuie sa fie aceea in care se numeste in Executiv, de exemplu, pana la secretari de stat, pe criterii politice. Dar exista tari in Europa, cum ar fi Olanda, in care nici secretarii de stat nu sunt schimbati. Dar, sa zicem ca asta n-ar fi specific culturii politice romanesti. insa, mai jos de secretari de stat nu trebuie facuta schimbarea decat pe criterii de performanta! Dar, ca sa schimbi pe criterii de performanta trebuie sa aplici in mod realist mecanismele de selectare pe baza meritocratiei, a competentei si a mecanismelor de evaluare a performantelor profesionale individuale anuale, cu stabilire de obiective pentru anul urmator. Acest lucru conduce la constructia unei administratii puternice si eficiente, care sati poata raspunde. De multe ori am avut si situatii in care ministrii au venit cu idei de politici publice bune, dar n-au avut cu cine sa le puna in aplicare. Oare de ce? Pentru ca si ei, si predecesorii lor, au contribuit la scaderea capacitatii administrative si a competentei in sistem! La un moment dat, politicul trebuie sa inteleaga ca, daca-si profesionalizeaza un aparat administrativ competent si capabil, poate sa-i ceara sa puna in aplicare acele aspecte de viziune, cu eficacitate. Altfel, cheltuim bani publici fara rezultate. in mai toate politicile publice de la noi s-au cheltuit bani publici, iar daca facem o analiza cost – beneficiu si o analiza de impact a acelor politici publice, vom vedea ca in majoritatea cazurilor suntem sub 20%.

Cat de corect este ca, la alcatuirea Curtii Constitutionale, de exemplu, sa se tina cont de apartenenta sau de simpatia politica?

Este profund incorect. Sistemul de numire la Curtea Constitutionala, care este o institutie fundamentala, cu caracter politico- juridic, numirile se fac de catre institutii ale statului. Iar aici ma refer la Parlament, care este ales direct si este organul reprezentativ al poporului roman, precum si la nivelui Presedintelui, care este si el ales direct de catre cetateni. Numirea, insa, trebuie sa nu fie algoritmica politic, ci poate sa vina din partea partidelor. Ele trebuie sa propuna. Ori, din partea Presedintelui – el trebuie sa propuna. Criteriile, insa, nu trebuie sa fie apartenenta politica!

Asa numitul “grad de integritate” se rasfrange si asupra mediului de afaceri?

Categoric! De foarte multe ori s-a inoculat, in opinia publica, ideea ca noi trebuie sa combatem coruptia, ca asa vrea Uniunea Europeana. Nu-i asa! Noi trebuie sa combatem coruptia pentru a avea activitati sustenabile, pentru a putea fi competitivi pe piata comuna europeana, deoarece investitiile vor veni acolo unde riscurile sunt mai mici. O tara cu un grad ridicat de coruptie este o tara cu un risc mare, pe de o parte, iar pe de alta parte, cand vorbim despre mediul de afaceri, vorbim de conditiile pentru dezvoltarea business-ului. Un stat in care coruptia este endemica este un stat care nu permite business-ului sa se dezvolte, pentru ca avem birocratie excesiva, care trebuie sa legitimeze o serie intreaga de proceduri, mai mult sau mai putin intortochiate si care lasa loc la pretinderea de spaga! Este un stat care se bazeaza foarte mult pe inspectiile administrative, unul dintre mecanismele vulnerabile in zona integritatii publice, pentru ca ele au puterea de a face ceea ce se numeste “extorsion”, adica sa-i stoarca de bani pe cei din mediul de afaceri. Un stat care este corupt este un stat care nu-ti ofera predictibilitate pentru politicile publice si care nu se bazeaza pe principiul transparentei, atunci cand ia decizii privind anumite masuri. Ori, daca nu se discuta cu “state holderii”, cu mediul de afaceri, cu societatea civila, cu partile interesate din comunitate, este foarte greu sa existe predictibilitate in actiunea lor, astfel ca, automat, este foarte greu sa-ti faci un plan de afaceri. De asemenea, un stat care este corupt este un stat care nu va valoriza regulile statului de drept, care nu va valoriza respectarea legii. De aceea, la noi, avem si la nivel de stat, si la nivel de mediu economic, si la nivel de alti actori din piata, dar si la nivel de individ, un respect redus fata de lege. Ori, acesta nu este un mediu care sa duca la dezvoltare economica!

Cand vom vedea demnitari romani cercetati penal, pentru ca au defavorizat Romania, cu buna stiinta, la semnarea unor importante contracte internationale?

Atunci cand vom avea agentii anticoruptie care nu sunt facute doar cu obiective de imagine, pe sistemul “afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul”, care vor avea, intr-adevar, capacitatea nu sa faca show-uri mediatice, ci sa fundamenteze dosare solide, care sa mearga in instanta, sa reziste in instanta si sa creeze precedente. in momentul in care se va intampla ceea ce intrebati dumneavoastra, in mod legitim (si anume, ca vor raspunde in fata legii atat oamenii care au participat la semnarea unor contracte in care Romania si-a pierdut rezervele naturale sau oamenii care participa acum la campanii teribile de lobby pentru a da alte resurse minerale, ultimele care ne-au mai ramas – si aici ma refer la aurul din Muntii Apuseni – cat si oamenii care au participat la privatizari ce ridica semne de intrebare), atunci va garantez ca asemenea decizii, similare, nu vor mai fi adoptate de guvernele care vor veni, pe principiul ca va exista un precedent si ca trebuie sa platesti pentru decizia luata! Deocamdata, nu este nimeni descurajat sa ia decizii in defavoarea Romaniei, pentru ca practica ne-a aratat ca nu exista atragerea raspunderii si a responsabilitatii. Vom avea asumarea raspunderii lor atunci cand institutiile anticoruptie nu vor fi doar “instrumente de imagine” pentru surse externe sau pentru mesaje politice interne. Care sunt estimarile privind economia subterana? Cum ar putea fi scoasa la suprafata? Orice fenomen are si mijloace de redresare si de corectie, care nu sunt un panaceu universal. Nu poti rezolva o problema in proportie de 100%, dar o poti duce intr- un mediu tolerabil, respirabil. in acest moment, economia subterana – conform datelor si analizelor existente – se cifreaza undeva la nivelul de 40%. Acestea sunt cele mai optimiste cifre, pentru ca exista altele mai pesimiste, care dau un procentaj mai mare. Si se poate atenua prin simplificare legislativa, prin simplificarea procedurilor si cresterea capacitatii de monitorizare si de inspectie, pe proceduri mai simple. Cu cat procedurile sunt mai intortocheate si mai stufoase, cu atat capacitatea de a te strecura printre norme este mai mare. Asta, pe de o parte. Pe de alta parte, valoarea economiei subterane poate fi scazuta prin r
educerea coruptiei in agentiile de aplicare a legii – cum se numesc ele – si anume: politie, vama, garda financiara, inspectie de mediu, inspectie de stat in constructii etc. Cu cat aceste institutii vor fi mai integre si vor avea o eficacitate mai mare a actiunii lor, cu atat fenomenul este mai descurajat. Noi am lucrat in Romania in domeniul combaterii coruptiei (si probabil ca asta este si una dintre sursele insuccesului politicilor romanesti), dar si foarte mult pe problema riscului.

Ce risc, daca savarsesc o fapta de evaziune sau de coruptie?

Pai, risc, pentru ca legea zice ca ma pedepseste! insa, incapacitatea institutionala a dovedit ca pedeapsa aproape ca nu se aplica. Dar n-am lucrat aproape deloc pe problema scaderii beneficiului! Adica, ce beneficiu am, daca ocolesc legea? Pai, am un beneficiu net. Si-atunci, am sa ocolesc legea, pentru ca riscul prevazut de lege nu este iminent pentru mine, dar beneficiul – da! Asadar, ar trebui ca beneficiul incalcarii legii sa fie mult mai mic decat riscul asumat… Asa este! Dar statul este slab si nu poate face asta. Deci, trebuie sa umblu la acele parghii macro-economice si la acele mecanisme de transparenta decizionala care-mi aduc predictibilitate, care duc la simplificare de standarde si de proceduri, si atunci este mult mai usor sa-mi fac un business-plan in care sa nu trebuiasca sa ocolesc legea, dar sa-mi fie foarte usor sa o respect. in acest caz, totul tine de cifre. Pretul se formeaza din cost. Nu mai am nevoie sa introduc elemente nelegale in pret sau sa nu fiscalizez ceea ce vand.

Cum apreciati ca este legislatia economica actuala si ce ar trebui imbunatatit?

Este o legislatie stufoasa, mai ales in zona fiscala, care – in principiu – este in acord cu legislatia europeana, dar care nu este asa in mod practic, pentru ca noi avem un foarte prost obicei sa legiferam prin documente de punere in aplicare. Ori, legea trebuie sa fie clara si simpla inca de la inceput, deci, de la nivel de lege, nu prin instructiuni care sa-ti spuna cum sa o aplici. Ma refer la un conflict de interese intre prerogativele de aplicare a legii si cele de reglementare a ei. La nivelul unui minister, nu pot sa dau si competenta de a aplica legea si de a monitoriza aplicarea legii, dar – in acela si timp – si competenta de a da normele in completarea legii pe care o aplica si monitorizeaza!
Este un aspect care da lipsa de predictibilitate pentru mediul de afaceri… Al doilea aspect se refera la achizitiile publice. Avem niste vicii majore in Legea achizitiilor publice. Teoretic, ea este in acord cu Directivele Europene. Insa, practic, exista o instabilitate crancena a acestei legi, care ce-mi arata? Imi arata ca fac legea ca sa servesc niste momente si niste contracte majore. Ma refer la vicii care nu tin seama de mediul romanesc, cum ar fi posibilitatea de a avea contractele cadru care se prelungesc, de la an, la an. Exemplul din Legea achizitiilor publice poate fi extins si altor situatii. Uitati-va cum se lucreaza, acum, pe modificarea reglementarilor parteneriatului public-privat! Legea, in sine, nu reprezinta un scop, ci este un mijloc. Ori, scopul unei legi este acela de a crea un cadru de dezvoltare sanatoasa. in conditiile in care politicile, la noi, au fost in sensul ca marile tunuri s-au dat, probabil, mana in mana cu statul, in conditiile in care avem o teorie ca pestii mari ii inghit pe cei mici, nu vei avea un mediu economic sanatos, si-atunci legea in sine nu-si atinge scopul, pentru ca legea nu este un scop. Aud multi ministri si politicieni care spun: “am facut reforma, am facut o lege”. Nu! Legea este regula jocului. Jocul, in sine, este conduita “actorilor”, respectarea regulii respective, utilizarea mecanismelor dinamice ale pietei. Acela este jocul, in sine. Asta este reformarea unui mecanism. Nu legea! Legea este doar cadrul…

Anul acesta se implinesc 12 ani de activitate a Transparency International (TI) Romania. Cu ce rezultate?

In primii 10 ani, TI si-a propus ca in Romania sa-si aduca o contributie semnificativa la crearea mecanismelor si institutiilor necesare, precum si a legislatiei aferente. Si putem sa vedem ca, in acest moment, in Romania avem o lege a accesului la informatii, o lege a transparentei decizionale, avem asigurata transparenta deciziilor adoptate la Parchete, exista legea avertizorilor de integritate, a fost creata ANI (este o alta discutie cat de prost a fost managementul aplicat acestei institutii si ce s-a intamplat cu decizia Curtii Constitutionale). Ca punct major de reper, in perioada 2002- 2003, TI Romania a impus pe agenda publica tema coruptiei ca tema prioritara, lucru care s-a si vazut in alegerile din 2004 si – ulterior – de atunci, pana acum. Un roman tocmai a castigat la CEDO un proces, reclamand ca i se micsorase salariul, prin restructurare.

Se poate face o paralela cu taierea de acum a salariilor bugetarilor?

Da, se poate face o asemenea paralela si cred ca ajungem sa discutam mai degraba de efecte si nu neaparat de cauzele unor asemenea decizii. Cauzele unor asemenea decizii sunt: proasta administrare, incapacitatea gestiunii afacerilor publice, lipsa de continuitate in strategiile guvernamentale, care duc la cheltuirea resurselor si – bineinteles – coruptia, care este principala cauza a ineficientei economice, a declinului capacitatii administrative.

Care sunt efectele faptului ca nu avem un sistem consolidat al integritatii publice in Romania?

Trei efecte exista, cand apar asemenea situatii, iar acest studiu vine sa ne explice de ce ni se intampla, ceea ce ni se intampla! Cele trei efecte sunt: lipsa de respect fata de statul de drept; o calitate a vietii scazuta (adica, saracia); si o lipsa a dezvoltarii sustenabile a societatii, ceea ce este vizibil de 20 de ani. Asadar, trebuie sa lucram mai mult pe cauzele lipsei de integritate si a coruptiei, decat pe efectele lor. Insa, este mai spectaculos sa faci show-uri de sunet si lumina, dar care nu duc la descurajare, in final, decat sa lucrezi pe fond in a corecta viciile si vulnerabilitatile care conduc la manifestarea coruptiei. Dar trebuie sa inchidem de undeva robinetul. Pentru asta, este nevoie de vointa!

Interviu realizat de Daniel Negut

Bd. Nicolae Balcescu, nr 21, et 2, Sector 1,
Bucuresti, cod 010044 – ROMANIA
tel: 021-317.71.70 fax: 021-317.71.72
email: office@transparency.org.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here