Analiza: Barometrul Comunitatii Locale. Municipiul Alba Iulia 2014

0
176

Luna martie a marcat pentru albaiulieni, prezentarea publica a rezultatelor unui barometru al comunitatii, o cercetare sociologica avand o valoare aparte pentru o societate locala cunoscuta pentru un anume spirit avangardist. Dincolo de discutiile pe care le-a generat in spatiul public albaiulian este, cred, important sa privim acest demers sociologic, din perspectivele sale fundamentale. in acest sens, incep prin a spune ca ne aflam in fata unei duble constatari si anume ca, pe de o parte, barometrul este o sursa stiintifica de informare publica prin care cetatenii municipiului Alba Iulia constientizeaza la un nivel superior temele si proiectele cuprinse pe ceea ce numin generic agenda comunitatii, iar pe de alta parte, actuala cercetare este un bun punct de plecare in sensul eficientizarii actiunilor administratiei publice locale. Este important pentru acest studiu, ca si pentru cele care urmeaza in anii care vor veni sa se constituie ca instrument de crestere a implicarii cetatenilor in dezvoltarea urbana, ca element de analiza a elementelor care conduc la o mai buna guvernare locala, un concept care nu poate fi perceput doar ca actiune a administratiei publice locale independent de implicarea comunitatii locale. Este important sa consfintim prin demersurile stiintifice, sociologice in special, valorile participarii civice, cele care pe viitor determina un anume ritm al dezvoltarii urbane. in acelasi context, este evident ca barometrul comunitatii locale despre care vorbim in aceste zile, face parte dintr-un posibil pachet de instrumente prin care participarea este indusa sociologic. Aceasta constatare, ne conduce la ideea ca, un astfel de barometru, prin prezentarea rezultatelor sale in mod public poate stimula participarea civica a cetatenilor albaiulieni. in aceiasi ordine de idei, mai trebuie spus, ca o astfel de centralizare a datelor despre principalele teme si preocupari ale cetatenilor, sporeste timpul de reactie al administratiei publice locale fata de nevoia construirii unor politici publice care sa oglindeasca nevoia reala a acestei comunitati. Complexitatea datelor cuprinse in acest barometru arata in mod clar nevoile, optiunile si mai ales prioritatile avute in vedere de cetatenii unui oras cu o populatie sub 60.000 de locuitori. Este evident pentru orice albaiulian ca acest oras s-a dezvoltat in ultimii 20 de ani in jurul unor proiecte de dezvoltare care au culminat cu abilitatea accesarii fondurilor europene, dar pana acum nu am avut un document rezultat dintr-o cercetare stiintifica, capabil sa transmita din punct de vedere statistic cat de importante sunt aceste proiecte pentru cetateni si mai ales cum se raporteaza acestia la actiunile intreprinse de administratia publica locala in ultimii ani. Pe scurt, odata cu aparitia acestui studiu, avem pentru prima data o radiografie complexa a acestei comunitati. Datele studiului despre care vorbim au fost obtinute ca urmare a unei metodologii aplicate cu strictete, acuratetea cercetarii fiind indiscutabila. Culegerea datelor s-a efectuat in luna noiembrie a anului trecut, 7-21 noiembrie mai precis, prin doua anchete: una la domiciliul persoanelor de peste 18 ani din municipiul Alba Iulia, iar cealalta prin chestionare autoadministrate pentru reprezentantii asociatilor de proprietari/locatari din Alba Iulia. Prin intermediul acestui barometru au fost chestionate la domiciliu, un numar de 602 persoane, cu varsta de peste 18 ani. Metoda de esantionare a fost multistadiala bistratificata, adica dupa sex si cartier in ceea ce priveste selectia subiectilor rezidenti la blocuri si aleatorie randomizata pentru cartierele formate din case. Au fost definite astfel 5 cartiere de blocuri (Cetate,Tolstoi si Centru, Zona Industriala, Ampoi I si Ampoi II, Ampoi III) si 2 zone mari de case constituite din 7 subzone geografice. De asemenea au fost luate in considerare raspunsurile date la intrebarile legate de proiectele de dezvoltare urbana, de catre un numar de 109 reprezentanti ai asociatilor de proprietari/locatari. Revenind insa la proiectele de dezvoltare urbana, proiectul major ramane cel legat de Cetatea Alba Carolina. Restaurarea cetatii, promovarea sa la nivel national, evenimentele create si puse in valoare in interiorul sau, toate acestea au facut ca acest proiect de dezvoltare urbana prin rezultatele sale sa devina parte integranta a identitatii locale. Proiectul are un grad de valorizare si acceptare publica durabila si consistenta, in procente care depasesc 90%. Barometrul comunitatii locale arata in mod clar ca cetatenii orasului au devenit, in ponderi de peste doua treimi, implicati ca agenti de promovare si multiplicare a valorii proiectului. Exista in randul cetatenilor convingerea ca sunt co-actionari ai acestui mare proiect, dorindu-si astfel ca valoarea sa economica sa creasca si sa produca crestere economica durabila in aceasta zona. Cetatenii chestionati vin cu propuneri concrete in acest sens, mai multe spatii verzi, zone de agrement, promovarea Cetatii Alba Carolina, o mai mare densitate a evenimentelor si activitatilor de tip cultural. La antipod, monumente precum Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan, statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul, Celula lui Horea au intrat intr-un soi de uitare publica. Cazul Bibliotecii Batthyaneum cea care nu este amintita ca spatiu de mare interes pentru vizitatori poate fi intr-o oarecare masura explicat prin faptul ca biblioteca nu mai este deschisa publicului de mai bine de cinci ani. Analiza datelor prezentate de catre aceasta cercetare arata un interes ridicat al comunitatii locale cu privire la crearea unui habitat ecologic confortabil prin crearea unor parcuri si alte categorii de spatii verzi, 90% dintre cei chestionati considerand aceste investitii ca fiind necesare in imbunatatirea arealului Cetatii Alba Carolina. Ne aflam evident in prezenta unei prioritati cetatenesti majore dar si in fata constituirii unui plan de actiune de catre administratia publica locala capabil sa raspunda acestei nevoi locale. O alta propunere despre care merita sa vorbim este cea legata de crearea unor zone de agrement si spatii destinate sportului dotate adecvat, sali de sport, terenuri de sport, piste de biciclete si in afara Cetatii, datele aratand o comunitate locala cu un interes vadit fata de petrecerea timpului liber practicand sportul. in ceea ce priveste valoarea atribuita de catre publicul albaiulian monumentelor sau cladirilor din perimetrul Cetatii Alba Carolina, aceasta nu este de regula in stransa corelatie cu cantitatea sau mai ales cu calitatea lucrarilor de reabilitare. O explicatie ar fi legata de faptul ca unele lucrari de tip reabilitare sunt din punct de vedere tehnic interventii de conservare si intretinere neavand in sine valenta spectaculoasa a restaurarii spre exemplu. Un alt aspect demn de remarcat este legat de perceptia albaiulienilor cu privire la calendarul evenimentelor din oras, un calendar generos sub aspectul numarului de evenimente culturale si artistice, dar care reclama in viziunea albaiulienilor o sporire a numarului de concerte, spectacole, festivaluri. Acest punct de vedere necesita o abordare in dublu sens si anume sporirea numarului de astfel de manifestari pentru public dar si reconsiderarea finantarilor cu privire la evenimentele care nu genereaza nici notorietate, nici participare in randul publicului larg. Nota generala a acestei perceptii arata ca dorinta comunitatii de a asista la o serie mai larga de manifestari cultural artistice este la un nivel ridicat. intr-o alta ordine de idei, ierarhizarea de catre cetateni a proiectelor propuse de catre administratia publica locala arata ca acestia ar sprijini investitii considerabile in aspecte care tin de latura educationala. Pe primul loc, la viitoarele proiecte se afla investitiile in scoli si gradinite. Aceasta dimensiune, a investitiei in educatie sub aspectul infrastructurii educationale, reprezinta punctul de vedere al unei comunitati orientate catre viitor si catre principiile dezvoltarii durabile. Nivelul de prioritate al acestor investitii nu mai necesita niciun fel de comentariu, lucrurile fiind clare din
acest punct de vedere. in continuarea abordarii noastre, este important cred, sa ne referim la satisfactia cetatenilor fata de serviciile Primariei. Prin intermediul acestui barometru au fost verificate un numar de 14 aspecte legate de serviciile Primariei, calificativele pe care respondentii le puteau acorda fiind: „foarte bine”, „bine”, „satisfacator” si „nesatisfacator”. Exista si varianta nonraspunsului, aspect care sugereaza fie o abtinere din partea respondentului fie o insuficienta cunoastere a acelui aspect. A fost realizata o clasificare cu doua categorii a serviciilor, cele care au primit peste 50% din calificativele „foarte bine” si „bine” si cele care au obtinut sub 50% la aceleasi calificative. Astfel la clasa cu procente peste 50% se remarca un grad de satisfactie ridicat cu privire la asigurarea transportului public urban- 82,1%, salubrizarea municipiului- 76,8%, modernizarea spatiului urban- 66%, intretinerea scolilor din municipiu- 63,4%. La nivelul clasei cu procente sub 50%, gradul de satisfactie cel mai scazut este in raport cu asigurarea disciplinei in constructii -39,2%. Exista dincolo de statistica, cateva mentiuni necesare si anume, unele dintre serviciile mentionate au obtinut procente mai mici din cauza faptului ca un numar important dintre cei chestionati nu le-au dat niciun fel de calificative, avcest aspect relevand la un anumit nivel ca acestia aveau un grad ridicat de necunoastere a serviciului respectiv. Astfel, trei servicii au procente de nonraspuns de peste 20%, adevar care le plaseaza pe ultimele locuri in cadrul clasei cu procente sub 50%. Cu privire la activitatea Primarului in actualul mandat, in sensul aprecierii comunitatii fata de aceasta s-au folosit un set de 9 afirmatii pe care le-au evaluat cei intervievati prin adevarat, fals, si nu stiu/ nu ma pot pronunta. in analiza s-au retinut, in cazul fiecarui item, doar raspunsurile celor care au spus –adevarat-. Concluzia generala este ca fiecare enunt a fost apreciat ca fiind adevarat de peste 50% din totalul celor chestionati. Exceptie face doar afirmatia- colaboreaza eficient cu Consiliul Local-. Astfel, 70,5% considera ca experienta sa este utila orasului, 65,5% considera ca promoveaza proiecte importante pentru municipiu, in timp ce 57% considera ca reuseste sa eficientizeze activitatea Primariei. Cu privire la dimensiunea denumita generic raportarea la dezvoltarea economica a orasului, preocuparea fata de situatia locurilor de munca ramane una importanta si este indispensabil legata de viziunea cetatenilor fata de dezvoltarea economica a municipiului Alba Iulia. Raspunsul la intrebarea- care credeti ca este situatia locurilor de munca in Alba Iulia? ne arata care este perceptia generala asupra situatiei locurilor de munca. Astfel 55,5% declara ca este -rea sau foarte rea- doar 4,4% declarand ca este -buna sau foarte buna-. Un procent important, 33,1% dintre respondenti considera situatia ca fiind acceptabila. Perceptia negativa asupra locurilor de munca, are la baza o serie de factori atat de ordin individual dar si de ordin extraindividual precum contextul unei societati aflate din 2009 intr-o stare de criza economica suprapusa pe un context economic national cu multiple probleme structurale. Analizand atent datele din acest barometru se poate observa ca cei care desfasoara o afacere, detin un PFA sau sunt liber profesionisti se raporteaza in mod pozitiv la situatia locurilor de munca din municipiu. Trei aspecte mi-au atras insa atentia si anume faptul ca 51,3% dintre cei care se raporteaza pozitiv fata de situatia locurilor de munca apreciaza ca fiind convenabil actualul loc de munca, in timp ce 47,5% apreciaza ca desi au un loc de munca si-ar dori unul mai bine platit. Apoi, 26,5% dintre cei care se raporteaza pozitiv fata de situatia locurilor de munca, desi au un loc de munca si-ar dori altul in specialitatea lor. Daca in cel de-al doilea caz conteaza nivelul de venit, in cel de-al treilea se ridica o problema constanta a pietei muncii si anume faptul ca multi dintre absolventii de facultate au un loc de munca in afara domeniului de expertiza. Barometrul mai arata si faptul ca 31,1% din populatie o formeaza cei care pot fi catalogati drept inactivi in economia locala si ne referim la pensionari, casnice, plecati la munca in strainatate, in concedii de crestere a copilului, persoane cu dizabilitati si asistentii acestora. Sigur ca din punct de vedere economic trebuie spus ca exista premisele activarii unei parti din aceasta categorie, cum ar fi cei plecati la munca in strainatate sau cei care vor finaliza concediul de crestere al copilului. Pe baza datelor cuprinse in prezentul studiu autorii propun patru blocuri de populatie dupa cum urmeaza, cu procentele aferente raportate la total populatie. Blocul de aproximativ 30% al inactivilor cvasipermanenti format in marea lui majoritate din pensionari si casnice, blocul de aproximativ 10,5% al celor care cauta un loc de munca dar care din diverse motive nu reusesc sa se angajeze format din someri indemnizati sau nu, zilieri, etc., blocul de aproximativ 31,7% al populatiei angajate expuse fluctuatiei, format din cei nemultumiti de nivelul de venituri sau de faptul ca nu lucreaza in conformitate cu specializarea pe care o detin si in fine, blocul celor care detin o anumita stabilitate pe piata muncii 27,8% format in special din angajati pe cont propriu, intreprinzatori, liber profesionisti. in concluzie, radiografia comunitatii albaiuliene prezinta o societate locala implicata activ in proiectele de dezvoltare urbana, o societate formata din cetateni care privesc comunitatea sub aspectul interdependentei dimensiunilor care se afirma in acest spatiu, o comunitate inclinata catre o dezvoltare coerenta pe termen mediu si lung avand in centru optimizarea economica a Cetatii Alba Carolina. Barometrul arata in continuare o preocupare crescuta fata de problema locurilor de munca de calitate, si un grad mare de incredere dar si de asteptare fata de autoritatile publice locale cu accent pe nevoia ca Primaria sa se implice mai mult decat pana in prezent in dezvoltarea economica (45,9%). Asadar, dincolo de valoarea sa stiintifica, studiul coordonat de catre Lucian Marina si Mihai Pascaru este in fapt vocea societatii albaiuliene cu nivelul ei de satisfactie si desigur de nemultumire fata de dezvoltarea urbana a municipiului Alba Iulia. (Alin Tomus)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here