Prețuri de transfer: Cum se va materializa impactul ESG pentru companiile din România

0
599

Nevoia organizațiilor de a acționa cu responsabilitate față de societate și mediu a crescut în contextul pandemiei COVID-19, dar mai ales al politicilor de mediu, sustenabilitate și guvernanță (Environment, Social & Governance – ESG). Astfel, organizațiile multinaționale parcurg astăzi o tranziție rapidă către modele ce exced obiectivul de creștere a veniturilor și al profiturilor și sunt tot mai centrate pe responsabilitatea față de mediul înconjurător și societate. Lipsa unor politici ESG poate genera pierderi de venituri ca urmare a schimbării preferințelor consumatorilor, probleme în accesarea de fonduri și investiții, penalități din partea autorităților, afectarea imaginii și reputației companiei, dar și pierderea de talente existente sau potențiale.

Ca urmare, implementarea strategiilor ESG generează un impact atât în contextul general al fiscalității, cât și la nivelul prețurilor de transfer. Ne propunem să abordăm în acest articol cum se va materializa acest impact în rândul companiilor din România din perspectiva prețurilor de transfer.

Impactul ESG în lanțul creator de valoare și modelele de business

Este binecunoscut faptul că modificările în lanțul creator de valoare determină automat un impact în analizele de prețuri de transfer. Crearea de valoare și gestionarea riscurilor sunt componente esențiale în stabilirea profilului funcțional și implicit a marjelor de profit sau a modalității de stabilire a prețurilor de transfer.

Strategiile ESG, parte din ele deja în stadiu de implementare la nivelul companiilor multinaționale, vor genera modificări semnificative în lanțul creator de valoare pentru majoritatea industriilor, de la industriile producătoare, industria produselor de larg consum, farmaceutică, servicii financiare, etc. Câteva exemple despre cum ESG va impacta lanțul creator de valoare sunt:

  • modificarea strategiilor de aprovizionare,
  • adoptarea unor abordări sustenabile și etice privind aprovizionarea,
  • schimbarea locației surselor de aprovizionare
  • ajustarea proceselor de producție, etc.

Modificările aduse în administrarea procesului de reciclare sau în alegerea furnizorilor ecologici vor impacta funcția de achiziții la nivelul unui grup de companii. Deja urmărim de mai mulți ani tendințe de centralizare a funcției de aprovizionare pentru a permite o alegere cât mai eficientă a furnizorilor.

În egală măsură, strategiile Net Zero emisie vor avea un impact major în lanțul creator de valoare sau în apariția de noi modele de business pentru a permite companiilor adaptarea la noile reglementări sau politici. În cazul în care anumite companii vor implementa la nivel de grup strategii de Net Zero emisie care vor excede reglementările din România, trebuie avut în vedere cine va suporta costurile aferente. Vor rămâne acele costuri la nivelul companiei mamă sau vor fi ele refacturate către subsidiarele sale, inclusiv din România?

Dacă ele vor fi refacturate prin intermediul contractelor intra-grup existente sau în baza unor aranjamente contractuale noi, întrebarea care se ridica este în ce măsură acele cheltuieli vor fi deductibile fiscal în România. Ar trebui subsidiara din România să suporte costurile respective sau ar reprezenta ele doar niște beneficii incidentale pe care o entitate independentă nu ar accepta să le suporte? Dacă în anumite circumstanțe răspunsul este unul afirmativ, stabilirea valorii de piață a respectivelor cheltuieli reprezintă o chestiune complexa care necesita o analiza atentă la nivel local.

Alt exemplu este impactul în ceea ce privește proprietatea intelectuală. Implementarea unei politici sustenabile ESG are impact direct asupra imaginii companiei, riscul reputațional asociat și pe cale de consecință, asupra valorii companiei. Totodată, inovația adusă de schimbarea metodelor de reciclare, împachetare, reducerea emisiilor de carbon pot determina apariția unor noi elemente de proprietate intelectuală. Redevențele deja plătite de subsidiarele din România pentru transferul de proprietate intelectuală vor fi afectate de aceste elemente, iar potențial noi componente de proprietate intelectuală vor fi transferate local.

De asemenea, pot apărea noi modele de business. Companiile multinaționale deja urmăresc să înființeze companii special desemnate pentru implementarea strategiilor ESG sau să includă această funcție în companii existente. Astfel, apare întrebarea cum vor fi remunerate aceste companii / funcții. Valoarea de piață a acestora va trebui analizată și documentată la nivelul subsidiarelor din România și, desigur, susținută în cadrul acțiunilor de control efectuate de autoritățile fiscale.

Transparența și reglementare

În ultimul deceniu, prețurile de transfer au fost în centrul discuțiilor în ceea ce privește transparența informațiilor. Cel mai bun exemplu o reprezintă raportările Country-by-Country (“CbCR”), cât și recenta inițiativă de raportare publică CbCR la nivelul Uniunii Europene.

CbCR, documentația la nivel de grup (eng. “Masterfile”), cât și dosarele locale de prețuri de transfer vor trebui să prezinte informații despre cum ESG impactează profilul funcțional și lanțul creator de valoare. Analizele funcționale tradiționale vor trebui adaptate pentru a surprinde elemente de risc ce țin de continuitatea afacerii, costuri suplimentare in legătură cu taxele ‚verzi’ suportate la nivelul grupului, inclusiv schimbări în costurile de finanțare.

Pe de altă parte, raportarea non-financiară ESG reprezintă un important pas prin care companiile vor trebui să se conformeze cu noile reguli privind transparența politicilor ESG și modelelor de operare responsabile. Iar componenta fiscală este tot mai mult privită ca reprezentând o contribuție importantă la nivelul societății în ansamblu, mai degrabă decât un simplu cost de business.

Tranzacții financiare

Modificarea modelelor de business va aduce cu sine și noi necesități de finanțare. Din punct de vedere al prețurilor de transfer, este important să urmărim modificările aduse în structurile de finanțare și cum vor fi analizate aceste tranzacții financiare. Spre exemplu, ar trebui avut în vedere care va fi impactul strategiilor ESG asupra ratelor de credit rating ale creditorului sau care va fi impactul asupra capacității de finanțare.

O discuție aparte în ceea ce privește tranzacțiile financiare o au obligațiunile ecologice (eng. “green bonds”). Aceste obligațiuni prevăd rate de dobândă mai mici comparativ cu alte instrumente financiare clasice. Astfel, apare întrebarea cum vor fi analizate aceste tipuri de tranzacții financiare.

Totodată, investitorii pot aplica o rată de dobândă premium („greenium”) pentru proiectele de Net Zero emisie. În acest caz, este de așteptat să asistăm la o alocare a beneficiilor acestei prime în cadrul grupului, inclusiv la nivelul filialelor din România.

Concluzie

Este indiscutabil faptul că noile tendințe privind ESG vor genera schimbări de strategii, politici și modele de afaceri și noi probleme de implementare. Contextul global determină o aliniere a strategiilor de grup la normele internaționale, iar reglementările locale vor urmări în timp politicile internaționale ESG.

Ce trebuie să avem în vedere din prisma analizelor de prețuri de transfer, este faptul că regulile de bază în ceea ce privește principiul valorii de piață, faptul că tranzacțiile derulate între părți afiliate trebuie să fie efectuate la valoare de piață, rămân în continuare aplicabile. Astfel, schimbările modelelor operaționale sau de afaceri, apariția unor noi tipuri de tranzacții sau instrumente financiare / produse ecologice vor trebui să fie în timp real corect reflectate în politicile de prețuri de transfer aplicate.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here