„Lupta împotriva cancerului, prioritate a UE. Cercetarea și inovarea, decisive pentru combaterea bolii”

0
730

Interviu cu europarlamentarul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE 2021-2027, președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European.

 

O abordare de sănătate centrată pe persoană

 Mai mulți bani, mai multe direcții de acțiune, mai multe agenții implicate sau, pe scurt, EU4Health, noul program de sănătate european. Garantează el și îngrijiri mai bune pentru cetățenii UE?

Vom avea 9,4 miliarde de euro pentru Sănătatea cetățenilor europeni. Aceşti bani vor finanța un nou Program de Sănătate, solid și independent. EU4Health va investi în infrastructura de sănătate și în pregătirea pentru criză. Va sprijini dezvoltarea unui mecanism european de producere, procurare și gestionare a produselor esențiale în criză: de la medicamente, vaccinuri și materii prime pentru dezvoltarea acestora, până la aparate pentru diagnostic, ventilatoare și echipamente de protecție. Va ajuta la consolidarea programelor-cheie de Sănătate și Cercetare, rescEU și Horizon Europe, la pregătirea medicilor și a personalului medical. Europa va avea astfel o mai bună capacitate pentru prevenirea și supravegherea bolilor și colaborarea transfrontalieră în domeniul sănătății. EU4Health este dovada că apelurile mele către Comisia Europeană și comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, pentru ca Europa să aibă un program independent în domeniul Sănătății nu au rămas fără ecou. Finanțarea propusă pentru acest nou program de Sănătate este mult mai bună decât cea actuală, de 473 de milioane de euro din Fondul Social European Plus, însă am convingerea că putem obține mai mult de la Comisie și voi face toate eforturile în Parlamentul European pentru ca bugetul de 9,4 miliarde să fie suplimentat. E drept că Europa trece printr-o criză medicală provocată de noul coronavirus, însă nu trebuie să uităm nici de lupta împotriva cancerului, prioritate asumată de Comisia Europeană, nici de hepatite, bolile respiratorii, cardiovasculare sau neurodegenerative. Toate acestea sunt, de asemenea, provocări medicale care nu cunosc granițe, iar sănătatea este un drept fundamental al cetățenilor și garanția pentru un viitor mai bun. Ca raportor pentru Programul de Sănătate al UE am avut, de altfel, recent, și o întâlnire cu medici din Europa, reprezentanți ai industriei farmaceutice și colegi eurodeputați cu responsabilități în domeniul Sănătății, unde am discutat atât despre majorarea bugetului EU4Health, cât și despre prioritățile pe care trebuie să le abordeze în raport cu problemele existente în statele membre. Împreună am convenit asupra unor soluții pe care le considerăm urgente și pe care le vom prezenta, într-un raport, Comisiei Europene. Am propus ca bugetul alocat Sănătății să fie nu doar majorat, ci și distribuit țintit, iar la baza programului să se afle eliminarea inegalităților de sănătate.Toate acțiunile Programului ar trebui să aibă o abordare de sănătate centrată pe persoană și bazată pe rezultate.

Accesul  mai rapid al pacienților la tratament

Să sprijine investițiile în diagnosticul și screeningul timpuriu, pentru a consolida prevenirea atât pentru bolile transmisibile, cât și pentru cele netransmisibile: bolile cardiovasculare, bolile neurodegenerative, bolile respiratorii, diabetul, cancerul. Eliminarea factorilor de risc precum fumatul, consumul excesiv de alcool, consumul ilicit de medicamente și substanțe psihoactive trebuie să ocupe de asemenea un loc important în program. Elaborarea Registrului electronic european de sănătate, care ar permite pacienților acces mai rapid la tratament este de asemenea importantă. Investițiile în infrastructura sanitară, care ar duce la diminuarea considerabilă a infecțiilor asociate asistenței medicale, sunt esențiale. La fel, ghidurile europene pentru gestionarea bolilor cronice. În plus, este important ca EU4Health să consolideze rolul și funcționarea agențiilor UE: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Agenția Europeană pentru Medicamente. Nu în ultimul rând, Comisia trebuie să se asigure că acest Program funcționeză în completarea altor programe europene, precum: rescEU, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul Social European Plus, Horizon Europe, Programul Europa digitală și Programul Connecting Europe Facility 2 Digital (CEF Digital). Trebuie să ne asigurăm că EU4Health oferă pacienților îngrijiri la cel mai înalt standard și că garantează un nivel ridicat de protecție a sănătății publice, respectând principiul liberei circulații a persoanelor.

Combaterea cancerului – prioritate a UE

 Sunteți unul dintre susținătorii devotați ai programelor pentru combaterea cancerului. Care sunt ultimele noutăți, cele mai recente decizii, la nivel european în această direcție?

În primul rând sunt onorat pentru că am fost numit președintele Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din Parlamentul European și voi reprezenta România în primul și singurul grup din Parlament care se ocupă exclusiv de combaterea cancerului. Acest grup a fost creat la inițiativa Coaliției Europene a Pacienților cu Cancer (ECPC) – cea mai mare asociație care reunește sub umbrela sa pacienții cu cancer din Europa – și este format din eurodeputați ai tuturor familiilor politice. Acest intergrup va acționa ca un canal de comunicare bidirecțional. Vom organiza audieri și dezbateri, misiuni de informare pe teme importante, cum ar fi: prevenirea, accesul la tratament, lipsa de medicamente, cercetări ale influenței cancerului asupra calității vieții, inovația în îngrijirea pacienților cu cancer și rata de supraviețuire. Vom informa direcția strategică a Parlamentului European privind lupta împotriva cancerului și vom ghida activitatea eurodeputaților în cadrul misiunii împotriva cancerului și în cadrul Planului european de luptă împotriva cancerului, bazat pe soluții non-partizane și pe dovezi concrete.

Până la finalul acestui an, Europa va avea un plan pentru combaterea cancerului, care cuprinde acțiuni pentru fiecare etapă a bolii: prevenire, depistarea și diagnosticarea precoce, tratament și îngrijire pe toată durata vieții. Comisia Europeană, prin vocea președintei Ursula von der Leyen, și-a asumat acest obiectiv extrem de important și l-a setat drept o prioritate a Uniunii Europene. Anul acesta, de Ziua Mondială de Luptă împotriva cancerului, a fost lansată, în premieră, o consultare publică la nivelul UE de care se va ține cont la elaborarea acestui plan. În Parlamentul European va exista o Comisie care se va ocupa de lupta împotriva cancerului. Această comisie care va promova și va ghida planul european împotriva cancerului a primit deja votului deputaților europeni.

Comisia europeană a selectat cancerul drept una dintre cele cinci noi misiuni pentru cercetare și inovare în UE. Scopul misiunii împotriva cancerului este să crească rata de supraviețuire la 75% până în 2030, față de la 47% cât este în prezent, prin acordarea unei atenții sporite prevenirii, tratamentului, îngrijirii bolnavilor de cancer și a supraviețuitorilor și reducerii inegalităților existente.

Lupta contra cancerului este susținută și de MEPs Against Cancer, un grup care reunește 136 de eurodeputați din diverse grupuri politice, din care fac parte și eu. Misiunea noastră este să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți controlul și prevenirea cancerului în Europa, cu convingerea că cooperarea europeană adaugă valoare acțiunilor statelor membre.  În paralel, trebuie să știți că Grupul PPE, cel mai mare grup din Parlamentul European, din care facem parte și noi, liberalii, a lansat în urmă cu câteva luni cea mai amplă campanie de luptă împotriva cancerului din Europa, #EUCanBeatCancer. Prin această campanie cerem o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă în toată Europa pentru pacienți. Cancerul este astăzi a doua cauză de mortalitate în Europa.

Cercetarea, inovarea sunt decisive în obținerea de noi tratamente

Fără stoparea decalajului în cercetare, asigurarea unui tratament echitabil la nivel european, promovarea prevenției și a depistării precoce a bolii, fără infrastructură digitală de ultimă generație și, nu în ultimul rând, fără o colaborare susținută între cercetătorii de top ai UE, nu vom reuși să schimbăm tendința. Eu voi continua să susțin lupta împotriva acestei maladii și să mă folosesc de toată influența pe care o am ca președinte al Comisiei pentru Cercetare și raportor pentru Programul de Sănătate al UE ca lucrurile să se miște rapid în direcția cea bună. Sper ca obiectivul pe care mi l-am propus de eradicare a cancerului pediatric până în 2040 să devină realitate. Primii pași au fost deja făcuți, după ce am obținut în Parlamentul European susținerea tuturor colegilor pentru finanțarea cu prioritate a cercetării în Sănătate. Cercetarea, inovarea sunt decisive în obținerea de noi tratamente, mai bune, mai puțin invazive, pentru copiii diagnosticați cu cancer.

 Reglementarea pieței vaccinurilor

 Criza de sănătate provocată de pandemia COVID-19 a adus și o schimbare a unor priorități la nivel de industrie, domeniu de activitate și instituțional și apariția unor parteneriate public–privat.Cum se regăsesc, de exemplu, prioritățile unei agenții ca EMA și cele ale industriei farma pe „lista” de priorități ale cetățeanului în această perioadă?

Agenția Europeană a Medicamentului este unul dintre proiectele de succes ale UE. EMA a asigurat în toți acești ani un acces rapid al pacienților europeni la medicamente inovative și a impus un standard foarte înalt de siguranță și calitate și joacă un rol esențial în această perioadă, când întreaga planetă caută soluții împotriva noului coronavirus. Este o onoare pentru mine să fiu responsabilul Parlamentului European în legătură cu EMA și vă asigur că voi sprijini toate eforturile Agenției pentru ca aceasta să își îmbunătățească activitatea, fără a face rabat de la exigențe. Agenția Europeană a Medicamentului trebuie să respecte în totalitate legislația europeană și să acționeze în beneficiul pacienților europeni. Prioritatea specialiștilor EMA în această perioadă dificilă este reglementarea pieței vaccinurilor împotriva COVID-19. Agenția a anunțat deja că va începe un studiu independent pentru monitorizarea vaccinurilor anti SARS COV 2. De studiile clinice premergătoare autorizării vaccinurilor se ocupă Universitatea din Utrecht, iar primele rezultate ar urma să fie disponibile cel mai probabil în luna august. Monitorizarea va continua și după autorizarea vaccinurilor în UE, intenția EMA fiind de a crea o infrastructură europeană care să supravegheze eficiența acestora cu date din viața reală.

Forța Europei este solidaritatea

Prioritățile industriei farma nu se schimbă, doar se actualizează. Industria trebuie să țină pasul cu realitățile de zi cu zi și, împreună cu sistemul de stat, să găsească soluții pentru nevoile pacienților. Astăzi, ne confruntăm cu pandemia COVID-19. Mâine, este posibil să vină o nouă criză. Parteneriatele public–private sunt esențiale pentru a oferi soluțiile și răspunsurile rapide pe care le așteaptă pacienții și medicii. Revenind la situația actuală,între Comisia Europeană și industria farmaceutică există un parteneriat prin intermediul Inițiativei Tehnologice Comune privind Medicamentele Inovatoare (IMI). Scopul acestui parteneriat este să găsească tratamentele eficiente pentru combaterea SARS COV 2 și metode de diagnostic rapide. Cel puțin 90 de miliarde de euro au fost alocate până acum de UE prin Programul de Cercetare Orizont 2020 pentru susținerea acestei inițiative și ne așteptăm ca industria farma să adauge la această sumă încă minimum 45 de milioane de euro. Această mobilizare financiară și interesul celor 136 de echipe de cercetători care lucrează la dezvoltarea de vaccinuri, noi tratamente, teste de diagnostic pentru COVID-19 ne dau speranțe că vom opri răspândirea virusului.

Ce credeți că a fost definitoriu în răspunsul societății civile, la nivel european, la criza COVID-19?

Forța Europei este solidaritatea. Suntem toți pentru unul și unul pentru toți în această criză fără precedent în Uniunea Europeană, iar societatea civilă a dat un exemplu de care trebuie să ținem seama. În plin focar, medici și asistente din România au plecat să trataze pacienții din Italia. Specialiști din Germania și Polonia au ajutat spitalele din Franța. Austria și Luxemburg și-au pus unitățile de terapie intensivă la dispoziția pacienților olandezi. În vârful epidemiei, statele membre s-au ajutat între ele cu ventilatoare pentru respirație, zeci de mii de combinezoane și milioane de măști și continuă să o facă. Este momentul Europei și trebuie să arătăm lumii întregi că suntem puternici. Să reparăm pagubele produse de această criză și să lăsăm generației care urmează o Europă puternică, unită, competitivă, capabilă să se ridice indiferent de loviturile pe care le primește.

Izolarea și distanțarea socială au „mutat” o serie de servicii medicale în spațiul online. Reprezintă aceasta o alternativă viabilă?

Noul coronavirus a pus la grea încercare sistemele de sănătate din întrega Europă și nu numai. Nimeni nu a fost suficient de pregătit pentru această criză. Dovadă că la început au existat, peste tot în lume, nu doar în Europa, și multe greșeli. Spitalele și medicii au fost aruncați pur și simplu în necunoscut, într-un război cu un inamic nevăzut, despre care nu aveau nicio informație. A fost în mod clar o provocare fără precedent, dar a fost și o oportunitate. Această criză ne-a determinat să evoluăm. Sub presiunea pandemiei, am reușit să accelerăm unele procese care stagnau. Un exemplu îl reprezintă consultațiile medicale de la distanță, care se dovedesc a fi eficiente inclusiv în România. Rețetele electronice, de asemenea, sunt utilizate acum mai mult ca oricând. Pacienții, în special pacienții cronici, au înțeles că pot avea parte de îngrijiri de calitate și dacă nu ajung fizic în cabinetele medicilor. Telemedicina nu mai este de domeniul SF. Poate fi unul dintre răspunsurile pentru reforma viitoare a Sănătății. Există deja aplicații mobile de monitorizare a ritmului cardiac, a respirației și chiar a anxietății, iar de aici la instrumentele de analiză a stării de sănătate pe bază de inteligență artificială este doar un pas. Germania, Marea Britanie, Franța, Danemarca, Suedia și Finlanda sunt cele mai avansate în ceea ce privește absorbția telemedicinei cu servicii care se concentrează pe îngrijirea primară, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare obsctructive cronice și diabetul.

Proiecte bune, transparente, serioase

Recent, Comisia Europeană a sponsorizat două studii privind telemedicina și volumele mari de date cu scopul de a orienta politicile în materie de sănătate digitală și asistență. Programele de Cercetare Orizont 2020 și Orizont Europa finanțează cercetarea, inovarea și cooperarea în domeniul TIC axate pe sănătate și bunăstare, iar Organizația Mondială a Sănătății a menționat telemedicina printre serviciile esențiale în consolidarea răspunsului sistemelor de sănătate la pandemia COVID-19. Telemedicina ar trebui să fie, fără îndoială, unul dintre modelele alternative pentru serviciile clinice și sprijinul decizional clinic.

În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie prioritățile României în ce privește politicile de sănătate?

România trebuie să profite la maximum de toate finanțările oferite de Uniunea Europeană în domeniul Sănătății. Sunt 9,4 miliarde de euro în noul Program de Sănătate, EU4Health, și, în Parlamentul European, facem tot posibilul ca suma să fie suplimentată pentru a răspunde tuturor nevoilor medicilor și pacienților din România și din celelalte state ale UE. În Sănătate, totul trebuie să reprezinte o prioritate. Nu există boli sau pacienți de mâna a doua. De la construirea spitalelor regionale din bani europeni, iar lucrurile au avansat într-o direcție bună în ultimele luni, guvernul liberal reușind să semneze finanțarea pentru trei spitale: Craiova, Iași și Cluj–Napoca, până la construirea unei bănci pentru sânge, actualizarea listei de medicamente și elaborarea unui registru european al pacienților, totul este esențial. Important este să nu mai ratăm oportunități. Să avem curajul să cerem ceea ce ni se cuvine, să facem proiecte bune, transparente, serioase și să aducem în țară cât mai mulți bani europeni pentru Sănătate. Atât eu, cât și ceilalți eurodeputați europeni suntem aproape de guvern și ne vom folosi de toată influența instituțională pe care o avem la Bruxelles și Strasbourg pentru ca României să îi fie bine.

 

 

de Bogdan Guță

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here