Document: SRI a desecretizat Procolul cu Parchetul general și DNA

0
625

SRI a desecretizat vineri Protocolul semnat în 2009 cu Ministerul Public și DNA, un document de 18 pagini care conține parametrii tehnici ale colaborării dintre respectivele instituții.

Potrivit documentului,  toate măsurile de supraveghere (tehnică, filaj etc) erau făcute cu mandat de la instanță.

Infracțiunile vizate de colaborare

“infracțiuni îpotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii”.

Reamintim că CSAT a încadrat corupția printre amenințările la adresa securităţii naţionale (a încadrat această problemă “în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate”).

Declasificarea documentelor cu valoare de probă în dosarele penale

Conform protocoalelor, puteau exista și cazuri când informații de importanță capitală pentru un dosar penal nu puteau fi folosite ca probe. Conducerea SRI decidea dacă ele putea fi declasificate sau nu:

“În situațiile în care anumite informații, documente sau materiale clasificate au o utilitate probatorie determinantă pentru soluționarea unor cauze, fiind necesară introducerea lor în dosarele penale, Parchetul va solicita în scris și în mod argumentat declasificarea acestora, urmând ca la nivelul Serviciului să se adopte decizii în sprijinul acestor solicitări, în condiții care să prevină și să înlăture orice riscuri care privesc protecția metodelor și mijloacelor activității de informații ori alte interese legitime privind realizarea securității naționale.”

Regulile generale ale colaborării

  • Toate activitățile din Protocol se realizau în baza solicitării scrise
  • SRI solicitarea se efectua de către șefii unităților centrale și teritoriale, cu aprobarea conducerii Serviciului
  • Schimbul de informații se făcea de procurori și ofițeri anume desemnați, cu aprobarea conducerii serviciului și parchetului
  • “Pentru valorificarea momentelor operative, in situatii deosebite, schimbul de informatii se poate face ~i cu privire Ia alte cauze, dupa obtinerea aprobarii verbale a ~efilor celor doua institutii sau a inlocuitorilor legali ai acestora, urmand ca, in termen de 24 de ore, sa fie transmise, spre aprobare, Ia nivelul celor doua institutii, documentele necesare.”
  • Adresa de solicitare a punerii in executare a activitatilor autorizate va fi insotita de actul de autorizare (autorizatie, incheiere sau ordonanta motivata), in original ~i copie certificata de emitent sau de procuror, ~i de supoftii de date necesari, inseriati.

Interceptările și stenogramele

  • Serviciul va asigura inregistrarea comunicarilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporți de date inseriați, puși Ia dispoziție de procuror, precum și trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale.
  • În vederea sprijinirii activitaților specifice desfașurate de Parchet sau parchetele teritoriale Serviciul va asigura transcrierea comunicarilor sau convorbirilor considerate relevante in cauza.
  • Ulterior, Ia solicitarea scrisa a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altar convorbiri, selectate din traficul inregistrat. Solicitarea trebuie sa conțină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (numar post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, freceventa radio), data și ora efectuarii convorbirii sau comunicarii.
  • În vederea desfașurarii acestor activitați, Parchetul sau parchetele teritoriale vor transmite Serviciului suportii de date conținand inregistrarile mentionate la alin.1
  • inregistrarile ~i/sau materialele rezultate din punerea in executare de catre Serviciu a activitatilor autorizate potrivit dispozitiilor art.91 1 – 91 5 din Codul de procedura penala pentru care, pana Ia data intrarii in vigoare a prezentului protocol, s-a stabilit caracter clasificat vor fi declasificate Ia cererea Parchetului sau parchetelor teritoriale, formulata in mod individual pentru fiecare autorizatie in parte.

Responsabilitățile SRI

  • Ofițerii SRI au avut strict atribuții de acordare a asistenței, dar erau obligați să livreze parchetelor informații din alte baze de date, la solicitarea parchetelor:
  • Informațiile destinate DIICOT și DNA se comunicau doar Procurorului General
  • “La solicitarea scrisă a Parchetului, pune la dispoziție, în termen de 15 zile de la date obținerii, informațiile provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte isntituții”, menționează Protocolul.
  • acordarea asistenței tehnice de specialitate, procurorilor, în cauzele prevăzute la art. 2(cel care enumeră infracțiunile care fac obiectul colaborării – n. red.), în care adminsitrarea mijloacelor d eprobă impune cunoștințe ori dotări tehnice specifice sau în care se ascultă persoane cu identitate protejată
  • crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situații deosebite, a datelor și informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor fiecărei părți
  • “Serviciul va transmite Parchetului, de indata, datele ~i informatiile obtinute cu privire Ia initierea ~i organizarea unor actiuni de intimidare sau amenintare vizand integritatea fizica a magistratilor ~i a familiilor lor.”

Responsabilitățile Parchetului

Rolul principal revenea procurorilor, care:

  • verificau propunerile SRI și abia apoi solicitau instanței mandatele de autorizare a supravegherii
  • tot procurorii valorificau informațiile, datele, documentele și materialele transmise (culese de SRI în baza mandatelor) referitor la inițierea sau săvârșirea unor infracțiuni, atunci când considerau că aceste informații sunt improtante pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale
  • erau obligați să comunice SRI, în cel mult 60 de zile, modul de valorificare a informărilor sau sesizărilro primite de la SRI
  • pe de altă parte, procurorii erau obligați să pună la dispoziția Serviciului, la cerere sau din oficiu, a datelor obținute de ei și care preznetau interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenințări la adresa securității naționale (aici intrau și informațiile referitoare la implicarea angajaților Serviciului, “dacă prin transmiterea către SRI a acestor date nu împiedica aflarea adevărului”)
  • cadrele SRI care colaborau cu procurorii nu pouteau fi deconspirate

Echipele comune de lucru

În ceea ce privește celebrele echipe comune, despre care au vorbit cei care au acuzat Binomul DNA – SRI, susținând că angajații serviciului secret s-ar implica în dosare și ordona deschiderea unor cazuri sau închiderea altora, documentul precizează:

“constituirea de echipe operative comune care să acționeze în baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților, în vederea documentării faptelor.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here