Criza la nivel european si strategia "Europa 2020"

0
149
criza-faliment

criza-falimentCriza. Un cuvant, un termen, o alaturare de litere care parca ar avea “menirea” de a starni teama. Ca sa definesc corect cuvantul si ca sa stabilesc, cat se poate de correct, sensul sau sensurile “crizei” voi recurge la Dictionarul explicativ al limbii romane. Astfel,DEX-ul defineste “criza” drept o “manifestare a unor dificultati

 (financiare, economice, politice, sociale, militare etc.); o perioada de tensiune, de tulburare, de incercari (adesea decisive) care se manifesta in societate”.
Prima dintre (poate, impropriu spus) “felurile” de criza care se pare ca le genereaza pe aproape toate celelalte, este criza financiara. Astfel, daca cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul) atunci apare situatia de criza. in aceasta situatie, lichiditatea este rapid “evaporata”, deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel institutiile bancare, fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi golurile, fie sa intre in colaps. Cea dintai, generata de criza finaciara, este criza economica. Si de aici, asemeni unui bulgare de zapada, crizele – finaciara si economica – o antreneaza pe cea sociala si pe cea politica. Urmeaza haos, nesiguranta, spaime…
Pornind de la scurtul preambul (si poate, nu tocmai cel mai “elevat” in materie, pe tema crizei), voi incerca sa fac trecerea inspre ceea ce liderii europeni considera a fi iesirea cu succes din criza. Caci odata-si-odata tot trebuie sa se produca si iesirea din aceasta situatie! Ea, criza mondiala, a lovit insasi temelia Uniunii. Prin urmare, liderii europeni, s-au adunat la sfat si au decis ca, “pentru a asigura un viitor durabil, trebuie privit dincolo de prioritatile pe termen scurt”. Ca doar, nu-i asa, “Europa trebuie sa se redreseze si, apoi, sa se mentina pe pozitie” considera Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barrosso.
Astfel, s-a elaborat Strategia “Europa 2020”, care isi propune, in primul rand, sa creeze mai multe locuri de munca si sa asigure conditii de viata mai bune. Fapt cat se poate de firesc si de uman!
“Strategia ne arata ca Europa este in masura sa asigure o crestere inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, sa gaseasca mijloace pentru a crea noi locuri de munca si sa imprime o directie clara societatilor noastre”, sublinia Barrosso cand facea referire la Strategia Europa 2020.
in acest sens,pentru 2020, Comisia a propus Uniunii Europene cinci obiective masurabile, care sa fie transpuse in obiective nationale: ocuparea fortei de munca, cercetarea si inovarea, schimbarile climatice si energia, educatia si combaterea saraciei. Desi le califica drept “ambitioase”, Presedintele Comisiei Europene a sustinut ca “ele pot fi indeplinite”. Argumentul in sprijinul afirmatiei a fost acela ca: “aceste obiective au la baza propuneri concrete, menite sa garanteze realizarea lor”.
Care ar fi forma concreta, transpunerea “in viata” a acestor obiective? Pai, concret, 75% din populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani ar trebui sa aiba un loc de munca; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit in cercetare-dezvoltare; obiectivele „20/20/20” in materie de clima/energie ar trebui indeplinite (inclusiv o reducere a emisiilor majorata la 30%, daca exista conditii favorabile in acest sens); rata abandonului scolar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10% si cel putin 40% din generatia tanara ar trebui sa aiba studii superioare; si, nu in ultimul rand, numarul persoanelor amenintate de saracie ar trebui redus cu 20 de milioane. Cum se pot realiza obiectivele stabilite de Strategia 2020? in primul rand, printr-o “crestere inteligenta” Mai exact, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare.
Apoi, printr-o “crestere durabila”, realizabila prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive.
Si, in al treilea rand, printr-o “crestere favorabila incluziunii”, prin promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala.
Obiectivele mentionate sunt “interconectate” si au o valoare cruciala pentru reusita generala.
Dar, asa cum aratam mai inainte, fiecare stat- membru trebuie sa adapteze strategia Europa 2020 la situatia sa specifica: economica, financiara, sociala. De aceea, Comisia Europeana a propus ca aceste obiective ale UE sa fie transpuse in “obiective si traiectorii nationale”.
Prin urmare, in calitatea ce o avem, de stat-membru al UE, suntem obligati sa transpunem in practica obiectivele Strategiei Europa 2020. Ca sa contribuim si noi la iesirea, cu success, din criza care a zguduit Uniunea, si implicit, Romania.

Sorina Bruj, DANK Media
Sursa foto: Arhivafoto.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here