Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR) atrage atenția cu privire la următoarele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România, în prezent:

0
782
  1. Lipsa stabilității și a predictibilității

 

Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții.

De la începutul anului până în prezent, au fost adoptate 33 de Ordonanțe de Urgență.

În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanțe ale Guvernului, 114 Ordonanțe de Urgență, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală și de Est.

Bilanțul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate şi 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători.

 

 

  1. Nivelul scăzut al investițiilor publice

 

Potrivit “Raportului de țară din 2019 pentru România” publicat de Comisia Europeană, Româia “a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește pregătirea proiectelor de investiții publice și stabilirea priorităților în acest domeniu”.

Astfel, este necesară acordarea unei atenții deosebite asupra aspectelor calitative ale investițiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației.

 

 

  1. Împrumuturile publice nesustenabile

 

În luna martie a acestui an, au fost realizate împrumuturi de aproximativ 3 miliarde de euro, un record în materie de împrumuturi care merg în zona dedicată salariilor și pensiilor și nu în zona investiționala, împrumuturile devenind nesustenabile.

Astfel, fiecare roman s-a îndatorat cu aproximativ 166,67 de euro.

 

 

  1. Lipsa investițiilor în infrastructură

 

Unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, este reprezentat de lipsa unei infrastructure adecvate ce constituie, astfel, o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice.

Astfel, investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației.

 

 

  1. Creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene; Exercițiul 2021-2027

 

În România, absorbția fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creșterea gradului de absorbție, simplificarea birocrației în domeniu și eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate.

 

 

  1. Deprofesionalizarea administrației publice și a exercițiului de guvernare

Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora. În plus, se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.

 

 

  1. Deficite macro-economice

Potrivit INS, deficitul balanţei comerciale în primul trimestru al anului a fost de 3,644 miliarde euro, mai mare cu 921,8 milioane euro decât cel înregistrat în perioada similaă a anului trecut. Exporturile au însumat 17,532 miliarde euro, iar importurile au însumat 21,176 miliarde euro.

În luna martie 2019, exporturile FOB au însumat 6,129 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,361 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,232 miliarde de euro. Faţă de luna martie 2018, exporturile din luna martie 2019 au crescut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 2,7%.

 

 

  1. Dialogul social

 

Referitor la propunerea legislativă privind dialogul social, respinsă de Senat, şi aflată în prezent în dezbaterea Comsiei pentru Muncă din Camera Deputaţilor, solicităm luarea în considerare a poziției unitare a confederațiilor  patronale reprezentative la nivel național.

 

  1. Securitatea economiei naţionale

 

            Înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii, care conţine companii de importanţă strategică pentru economia şi siguranţa naţională are impact asupra întregii ţării, pentru că face referire la avuţia fiecăruia dintre noi.

Potrivit art. 9 alin. 3 din OUG nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii , care dispun că înstrăinarea sau achiziţia de către fiecare Fond a unor acţiuni sau alte active:

– nu se supune prevederilor OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare,

– şi nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare,

conduce la concluzia că practic se va putea vinde oricui, chiar şi persoanelor fizice, acţiuni la societăţile deţinute de stat prin Fond, fără nicio procedură.

 

Fondurilor nu li se aplică nici prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, avârezultatul fiind că la bugetul de stat nu mai ajunge profitul obţinut de companiile de stat, acesta neavând nici obligaţia de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenţi.

Având în vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții este o societate pe acţiuni, care va funcţiona în condiţii de piaţă, există riscul pierderii pozitiei de acţionar majoritar al statului român, al societăţilor pe care le deţine în portofoliu, sau chiar falimentul acestora.

 

Dintre societăţile propuse a face parte din Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții SA enumerăm: SOCIETATEA NATIONALA „NUCLEARELECTRICA” SA, SOCIETATEA NATIONALA DE GAZE NATURALE ” ROMGAZ ” SA, SOCIETATEA DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE – „ELECTRICA” S.A., COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII FLUVIALE S.A, COMPANIA NATIONALA „ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME” – S.A.CONSTANTA, ANTIBIOTICE SA, COMPANIA NATIONALA UNIFARM S.A.

 

  1. Revizuirea “Small Business Act”

 

Din 2011 până în prezent nu a mai avut loc nici o revizuire a “Small Business Act”pentru Europa. Dat fiind că punerea în aplicare a principiilor stabilite de “Small Business Act” este variabilă sau chiar lipsește din unele state membre și uneori și la nivel european, că există domenii importante care necesită îmbunătățiri, raportat la provocările actuale, IMM-urile așteaptă o revizuire imediată și o abordare mai ambițioasă la nivel European și național/regional.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here