Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus Hristos

0
185
biserica_boboteaza

biserica_boboteazaPe 6 ianuarie, se sărbătoreşte Boboteaza. Această sărbătoare religioasă mai este cunoscută şi sub numele de Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului,  Botezul Domnului.
Cuvântul „epifanie” inseamna “manifestare” sau „apariţie”,iar „teofanie”, semnifică „manifestarea lui Dumnezeu”.
Aceasta sarbatoare reprezinta botezul Mantuitorului Iisus Hristos in apa Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul.

Boboteaza reprezinta sărbătoarea sfinţirii tuturor apelor din lume.   
După slujbă, credincioşii primesc Agheasma mare,  aceasta avand rolul de a vindeca  trupul şi sufletul. Se spune că sunt suficiente doar câteva picături din aceasta pentru vindecarea bolilor. Agheasma mare se pastreaza cu sfinţenie, lângă icoană, tot anul, pentru a fi folosită ca leac pentru  boli şi dezlegarea farmecelor. Agheasma mare se bea pe nemâncate în toată perioada 6-14 ianuarie, iar in restul anului o pot folosi doar persoanele care s-au spovedit  si nu s-au putut impartasi datorita unor pacate grele.  Daca se altereaza aghiasma, se spune ca cineva din casa respectiva a savarsit un mare pacat.
În toate bisericile ortodoxe, de Bobotează , are loc slujba specială de sfinţire a apei sau Agheasma Mare. Cuvântul „agheasmă” , înseamnă „sfinţire”. În popor, agheasma  mare reprezinta apa sfinţită.
Agheasma mare se săvârşeşte de preot,  în ziua de Bobotează, afară, în curtea bisericii sau lângă o apă curgătoare, dar mai este săvârşită şi în Ajunul Bobotezei numai în biserică.
Agheasma mare este tămăduitoare  deoarece este săvârşită în  ziua în care Domnul Iisus Hristos a fost botezat în Iordan .

Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Pe langa semnificatia religioasa, Boboteaza are multe traditii si obiceiuri in folclorul romanesc. In Ajunul Bobotezei, preotul vine si sfinteste casele cu apa sfintita. Cei care tin post negru, il asteapta pe parinte pentru a bea din agheasma. In  Bucovina, preotul este pus la masa si cinstit cu 12 feluri de mancare. In alte zone, preotului i se dau bani,  nuci ,colaci, covrigi. Ajunul  zilei de Boboteaza este considerat favorabil farmecelor si descantecelor, iar femeile isi iau masuri de precautie, stropind cu apa sfintita,casele si curtile. In ziua de Boboteaza, se spune ca toate apele se sfintesc, de aceea nu este bine sa se spele rufe.
Dupa slujba, preotii merg la cea mai apropiata apa si arunca in ea o cruce de lemn. Mai multi baieti si barbati se arunca sa aduca inapoi crucea. Persoana care aduce crucea va avea noroc tot anul si va fi ferit de boli.
In satele din nordul tarii, datina spunea ca sarbatoarea Bobotezei este mai mult dedicata femeilor.
In diferite  zone, se spune ca tinerele fete isi viseaza ursitul daca, in seara de Ajun  isi  pun sub perna busuioc. De asemenea, cele care aluneca pe gheata in ziua de Boboteaza , se vor casatori in decursul anului.
Sursa foto: arhivafoto.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here