Ar trebui eliminate facilităţile fiscale din sectorul IT?

0
670

„Ar trebui eliminate facilităţile fiscale din sectorul IT, deoarece acestea şi-au atins obiectivele pentru care au fost adoptate”

 

– consideră analistul economic, Constantin Rudniţchi –

 

Salariul mediu brut pe economie a fost cu 110 lei mai mic în august, decât în iulie, arată datele INS. Care să fie cauzele?

 

Una dintre cauze este evidenţiaţă chiar în comunicatul INS – se vorbeşte despre faptul că, în perioada anterioară lunii august, au fost acordate voucherele de vacanţă, ceea ce a creat diferenţa de venituri, în defavoarea lunii august. Dar eu cred că aceasta este doar o cauză parţială. De ce? Pentru că, din câte observăm, chiar dacă salariile din zona publică sunt în ascensiune şi vedem, cel puţin în buget, un plus de 20 la sută, pentru luna august, există unele date care arată că această creştere încetineşte şi în sectorul public. O posibilă explicaţie ar fi aceea că, dincolo de voucerele de vacanţă şi tichetele de masă, nu s-au mai acordat alte bonusuri, în luna august.

 

Să fie un semnal al unei încetiniri a creşterii salariilor în zona publică?

 

Doecamdată, este greu de spus acest lucru! Ar putea fi şi o chestiune conjuncturală, de moment, într-o lună – august – în care, din diverse raţiuni, a avut loc această scădere. Oricum, trebuie să mai aşteptăm până când vom vedea dacă se conturează o tendinţă clară.

 

Dacă introducem în ecuaţie şi inflaţia, atunci scăderea veniturilor populaţiei din august a fost şi mai pronunţată, iar salariul real a fost şi mai mic, prin efectele supapuse…

 

Este adevărat, iar inflaţia rămâne la un nivel ridicat, dacă ne raportăm la Uniunea Europeană. Însă, acest fenomen nu s-a întâmplat numai acum. Inflaţia a crescut de ceva timp, în România. Până la urmă, inflaţia este un efect chiar al creşterilor de salarii! Oamenii au bani mai mulţi, este cerere mai mare de produse, iar, ca efect, cresc preţurile, nu e nimic nou!

 

În comunicatul INS se precizează faptul că salariul nominal net cel mai mare s-a înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei – 6764 lei, iar cel mai mic, în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 1754 lei. O diferenţă de peste 5.000 de lei, între extreme. Nu este prea mare?

 

Este greu de spus, tranşant, dacă este o diferenţă prea mare între extremele salariilor. Pentru că, până la urmă, acestea sunt salariile medii în industriile respective, în funcţie şi de productivitate şi de plusvaloare şi de alte criterii… Este un răspuns cinic, dar acesta este adevărul! Din păcate, industria de textile şi confecţii a rămas în zona lohn-ului, iar veniturile angajaţilor sunt mici. Oricum, tot e o surpriză că nu mai este pe ultimul loc industria hotelieră, aşa cum ne obişnuisem. Pe de altă parte, în zona de IT sunt salarii mari, în mod tradiţional, ca să spun aşa, deşi şi aici au fost perioade în care nu IT-ul era în frunte, ci zona asigurărilor şi de intermediere financiară. Aici ar fi, însă, de discutat dacă, în condiţiile unor salarii aşa de mari în IT, mai are rost să păstrăm facilităţile fiscale pentru domeniul respectiv. În opinia mea, cred că ar trebui retrase sau oprite, pentru că ele şi-au atins obiectivele.

 

Aş vrea să revenim în zona salariilor mici, unde o lungă perioadă de timp ultimul loc a fost deţinut de salariile din sectorul „Hoteluri şi Restaurante”. Era o idee, ca o glumă, care se referea la faptul că acolo predomină bacşişul, care e mai mare decât salariul. Aşa să fie?

 

Aceasta este motivarea tradiţională a salariilor mici din acest domeniu. Dar acum există voucherele de vacantă şi este de făcut o mică analiză. Mie mi se pare destul de ciudat ceea ce se întâmplă aici, pentru că – pe de o parte – statul a alocat foarte mulţi bani în voucherele de vacanţă, bani care, în final, ajung la hotelieri şi la şefii de restaurante. Suma totală anuală, am văzut-o undeva, este către 300 de milioane de euro, adică, o cifră nu rezonabilă, ci mare deja. Ce au făcut voucherele de vacanţă? Le-a oferit hotelierilor o piaţă sigură şi – în consecinţă – venituri sigure! Pe de altă parte, statul mai oferă aici şi un regim fiscal preferenţial, cu TVA redus pentru serviciile de cazare şi restaurante. Practic, există un cumul de facilităţi în turism, dar salariile angajaţilor sunt cele mai mici, conform datelor statistice. De ce patronii de hoteluri nu le dau salarii mai mari, câtă vreme ei – ca şi companii – beneficiază de un pachet de facilităţi fiscale? Iar apoi, tot acei patroni de hoteluri şi restaurante se plâng că nu găsesc angajaţi… Este un fenomen interesant, aici!

 

Şi mai este un lucru interesant în datele statistice: constat că domeniul asigurărilor, fondurilor de pensii private şi intermedierilor financiare merge foarte bine, câtă vreme – fără a primi voucere de nici un fel şi nici TVA redus – patronii îşi plătesc bine angajaţii, aici, cu salarii medii lunare de aproximativ 5.000 de lei. Să fie profitabilitatea atât de mare, aici, comparativ cu domeniul hotelier, unde patronii nu au bani de salarii bune, cu toate facilitaţile care li se oferă?      

 

Diferenţa este dată de educaţia angajaţilor, a pregătirii lor de specialitate. Fără să-i jignesc în vreun fel pe angajaţii din hoteluri, în domeniul intermedierilor financiare şi al asigurărilor ai nevoie de angajaţi foarte bine pregătiţi profesional, care şi-au tocit mult coatele pe băncile şcolilor. Şi nu ţi-ar veni nimeni pe 2.000 de lei pe lună, mai ales că şi răspunderea este mult mai mare!

 

Daniel Neguţ

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here