ANAF: In primele doua luni, 87% din total sesizarilor aveau prejudiciu de peste 1 mil. euro

0
200

In urma materialelor de presa si a opiniilor exprimate in spatiul public prin care se incearca acreditarea ideii potrivit careia actiunile ANAF de combatere a evaziunii fiscale se concentreaza pe activitatea micilor comercianti, in loc ca acestea sa vizeze marea evaziune, reluam pentru a doua oara, in decursul a doua saptamani, comunicatul de presa prin care ANAF a prezentat principalele rezultate ale raportul de activitate al Directiei Antifrauda in 2014 si rezultatele obtinute in primele doua luni din 2015.

De asemenea, aveti prezentate, la finalul documentului, o serie de cazuri instrumentate de inspectorii Directiei Antifrauda, in contextul actiunilor de combatere a marii evaziuni. Toate aceste cazuri au fost transmise mass-media de-a lungul timpului, atat prin comunicate de presa, cat si prin postarea acestora pe site-ul ANAF si al Directiei Antifrauda.

Consideram ca selectia prin omisiune a actiunilor ANAF, in vederea conceperii materialelor de presa, nu face altceva decat sa contribuie, intr-o maniera consistenta, la informarea defectuoasa a opiniei publice, prezentand in mod eronat eforturile depuse de Directia Antifrauda, incepand cu 2014, din chiar primul an de functionare.

in vederea unei informari oneste a publicului, va prezentam din nou datele care subliniaza preocuparea si determinarea conducerii ANAF in ce priveste combaterea evaziunii fiscale si a economiei subterane, prin directionarea resurselor materiale si umane cu precadere inspre retelele de frauda organizata.

Reiteram pe aceasta cale si faptul ca actiunile de combatere a micii evaziuni reprezinta o linie secundara de activitate a ANAF, tratata insa cu aceeasi seriozitate de catre ANAF. Linia prioritara de actiune a DGAF este reprezentata de analiza, investigarea si instrumentarea cazurilor de frauda fiscala organizata sistematica.

in 2014, 90% dintre cazurile instrumentate de Directia Antifrauda au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar in primele doua luni din 2015 procentul dosarelor de peste 1 milion de euro au reprezentat 87% din total sesizari penale inaintate organelor de ancheta

in primele doua luni din 2015, Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF) din cadrul ANAF a inaintat organelor de urmarire penala 86 de sesizari penale, valoarea totala a prejudiciului insumand 459,71 mil lei (cca 104 mil euro).

in conditiile in care linia prioritara de actiune a DGAF este reprezentata de analiza, investigarea si instrumentarea cazurilor de frauda fiscala organizata sistematica, subliniem faptul ca valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro reprezinta 87% din valoarea totala aferenta sesizarilor penale.

De asemenea, in aceeasi perioada, Directia Antifrauda:
– a instituit 259 masuri asiguratorii in valoare totala de 396,49 milioane lei (cca 90,1 milioane euro)
– a confiscat numerar, venituri din activitati ilicite si bunuri totalizand 21,73 milioane lei (cca 4,9 milioane euro)
– a aplicat amenzi in valoare totala de 6,89 milioane lei (cca 1,6 milioane euro)

Totodata, incepand cu 15 martie a.c., a fost declansata o ampla actiune la nivel national, in scopul imbunatatirii conformarii fiscale voluntare si a disciplinei financiare, prin inregistrarea tuturor veniturilor si emiterea bonurilor fiscale. in acest sens, echipele DGAF desfasoara actiuni de control in zonele cu risc fiscal ridicat.
Reamintim ca, pe parcursul primului an de functionare (2014), principalele rezultate inregistrate de Directia Antifrauda au fost urmatoarele:

1. Au fost inaintate 714 sesizari penale cu o valoare aferenta a prejudiciilor de 3,47 miliarde lei (cca 787,6 milioane euro)

2. Valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 mil. EURO a reprezentat 90% in total valoare prejudiciu aferent actelor de sesizare inaintate organelor de urmarire penala

3. Au fost instituite 1.302 masuri asiguratorii pentru active patrimoniale, in valoare totala de 2.48 miliarde lei (cca 560 milioane euro)

4. Au fost aplicate 19.429 amenzi contravenţionale in valoare totala de 93.319.350 lei (cca 21,2 milioane euro), aferente unui numar de 13.730 procese verbale de constatare si sancţionare a contravenţiilor. (in principal, cu ocazia verificarilor privind autorizarea activitaţilor desfasurate, provenienţa legala a marfurilor, dotarea si utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, respectarea disciplinei financiare)

5. Au fost efectuate confiscari de numerar, venituri din activitaţi ilicite si bunuri, valoarea estimata a acestora fiind de 279.835.918 lei (cca 63,6 milioane euro)

6. Ca urmare a controalelor antifrauda efectuate in domeniul produselor accizate s-au transmis autoritaţii competente 16 solicitari de revocare sau suspendare a autorizaţiilor, fiind vizate 9 antrepozite fiscale si 7 comercianţi en-detail de produse energetice.

7. Pe linia prevenirii si combaterii fraudelor vamale si fiscale, au fost stabilite 305 profile de risc care au fost comunicate Direcţiei Generale a Vamilor in vederea instituirii acestora si au fost instituite 345 consemne, pentru societaţi al caror comportament fiscal s-a incadrat in profilul de risc determinat (ca urmare a monitorizarii permanenta a transporturilor rutiere de bunuri care provin din achiziţii intracomunitare)

Va prezentam mai jos, spre exemplificare, o serie de cazuri instrumentate de inspectorii Directiei Antifrauda, in contextul actiunilor de combatere a marii evaziuni:

DGAF a identificat un prejudiciu de 8,4 milioane euro in domeniul producerii si comercializarii alcoolului

Marţi, 21 octombrie 2014, 80 de inspectori antifrauda au participat la efectuarea a 110 percheziţii domiciliare si la sediile unor societaţi din domeniul producerii, depozitarii si comercializarii de alcool si bauturi alcoolice, pe raza judeţelor: Braila, Constanţa, Tulcea, Bacau, Harghita, Covasna, Brasov, Mures, Maramures si a municipiului Bucuresti, sub coordonarea procurorilor DIICOT. La acţiunea naţionala de prevenire si combatere a evaziunii si fraudei fiscale si vamale au mai participat, pe langa inspectorii antifrauda, si 60 de inspectori vamali, impreuna cu poliţisti din cadrul structurilor teritoriale BCCO si lucratori din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie si al Jandarmeriei Romane.

in perioada mai – octombrie 2014 inspectorii antifrauda au identificat prejudicii de cca 8,4 milioane euro (37.435.970 lei) cauzate bugetului de stat prin evitarea plaţii accizei aferente produselor din alcool, si au intocmit sase sesizari penale prin care au semnalat fapte susceptibile a intruni elementele constitutive ale unor infracţiuni de evaziune fiscala. Urmare investigaţiilor efectuate, s-a stabilit existenţa unui grup infracţional organizat, avand ca scop determinarea si inlesnirea comiterii, de catre alte nuclee infracţionale organizate, a infracţiunilor de evaziune fiscala si deţinerea si producerea, in afara unor antrepozite fiscale, unor bunuri supuse accizarii.

Inspectorii antifrauda si organele de urmarire penala au stabilit existenţa unor circuite economice evazioniste de mare amploare in domeniul comercializarii nefiscalizate a alcoolului etilic si produselor derivate, incepand cu denaturarea ilicita (parţiala) a alcoolului etilic de catre un producator specializat din Braila, urmata de livrarea disimulata a acestuia sub apartenenţa unor diverse produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie spalare parbriz etc.) fie in mod direct, fie prin intermediul unor societaţi comerciale de „tip fantoma”, ori chiar prin intermediul unor lanţuri de magazine de tip hipermarket, catre nuclee infracţionale organizate, in baza unor inţelegeri prealabile. Gruparile infracţionale din acest din urma palier erau specializate in „renaturarea” ilicita a produselor achiziţionate (prin filtrari succesive si alte procedee empirice) si comercializarea clandestina a alcoolul etilic astfel reconstituit.

Alcoolul etilic obţinut prin filtrarea clandestina a alcoolului sanitar si a celorlalte produse similare fabricate a fost valorificat prin inglobarea in diferite bauturi alcoolice, care au fost puse in vanzare. Totodata a fost identificat si un mecanism de spalare a banilor ce consta in preluarea si transferul activelor societaţilor comerciale implicate in activitaţile de evaziune fiscala de catre un grup infracţional organizat, in scopul asigurarii foloaselor materiale obţinute in mod ilicit. DGAF urmeaza a realiza toate demersurile legale care se impun, potrivit competenţelor, in scopul recuperarii eficiente a tuturor debitelor fiscale identificate.

Cooperarea interinstituţionala intre Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizata si terorism si Direcţia generala antifrauda fiscala au fost derulate cu respectarea competenţelor materiale specifice fiecareia dintre cele doua structuri, in condiţiile stabilite prin documentele de cooperare incheiate in acest sens.
Direcţia Generala Antifrauda Fiscala a identificat un prejudiciu de 2,1 milioane euro

Joi, 27 noiembrie 2014, 37 echipe de inspectori din cadrul Direcţiei regionale antifrauda fiscala Oradea au asigurat sprijin de specialitate procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Oradea in timpul percheziţiilor efectuate pe raza judeţului Bihor si a municipiului Oradea la secţia de oncologie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea, la sediul mai multor farmacii si cabinete medicale individuale ale unor medici de familie.

In acest caz, in perioada 07.10–12.11.2014 inspectorii antifrauda fiscala au identificat un prejudiciu de peste 2,1 milioane euro (9.583.951 lei) cauzat bugetului de stat de catre o reţea de opt firme din judeţul Bihor specializate in comerţul cu produse farmaceutice, prin evitarea plaţii impozitului pe profit datorat bugetului de stat si TVA.

In perioada 2012–2014, doua dintre aceste firme au emis facturi pentru achiziţii fictive de medicamente oncologice, reumatologice si neurologice (Glivec, Seroquel, Aranesp), produse parafarmaceutice si diverse servicii in scopul, atat al cresterii artificiale a cheltuielilor si diminuarea bazei impozabile, respectiv evitarea plaţii impozitului pe profit datorat bugetului de stat, cat si al majorarii artificiale a TVA deductibila, in vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Facturile erau emise catre sase alte firme fara angajaţi, depozite, magazine, medicamente sau marfa pe stoc, care nu funcţionau la sediul declarat, dar care erau controlate prin interpusi de aceleasi persoane. Banii, reprezentand contravaloarea facturilor fictive emise, se ridicau de la banca in numerar in baza unor borderouri fictive, cu nume si serii de buletin false, si erau returnaţi reprezentanţilor celor doua firmelor beneficiare.
Demersurile de cooperare interinstituţionala intre D.I.I.C.O.T. si Direcţia Generala Antifrauda Fiscala au fost derulate cu respectarea competenţelor materiale specifice fiecareia dintre cele doua structuri, in condiţiile stabilite prin documentele de cooperare incheiate in acest sens.

Inspectorii antifrauda fiscala au identificat un prejudiciu de cca 3 milioane de euro

Direcţia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF) a identificat o firma din Bucuresti specializata in comerţul de autoturisme la mana a doua care, in perioada 2009–2014, a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de cca trei milioane euro (13.247.274,24 lei) prin aplicarea ilegala a regimului special al TVA pentru bunuri second-hand, sustragandu-se astfel de la plata TVA datorata bugetului de stat si de la indeplinirea obligaţiilor fiscale.
Firma a achiziţionat 1.372 autoturisme rulate in valoare totala de 55.364.074,61 lei, din ţari membre ale UE, de la persoane juridice platitoare de TVA, situaţie in care nu avea dreptul sa aplice regimul special al TVA. Astfel, firma romaneasca a aplicat cota TVA doar asupra marjei de profit obţinuta din revanzare, in loc sa fie aplicata asupra intregului preţ al autoturismelor, urmarindu-se scaderea artificiala a preţului si evitarea plaţii TVA datorata bugetului de stat.

Autoturismele se achiziţionau doar la comanda, fondurile necesare fiind asigurate prin imprumutarea firmei de catre reprezentanţii sai, iar la incasarea contravalorii comenzii societatea restituia respectivele sume, evitand astfel evidenţierea de active financiare si profit. Mai mult, singura calitate a persoanei care semna toate documentele (chitanţe, facturi, contracte de vanzare-cumparare etc) era aceea de soţie a administratorului legal.

Pentru recuperarea prejudiciului cauzat bugetului de stat inspectorii antifrauda au dispus instituirea de masuri asiguratorii asupra activelor identificate si au intocmit o sesizare penala pe care au transmis-o Parchetului.
Prejudiciu de 4,5 milioane euro constatat in domeniul comerţului cu medicamente

Ca urmare a sesizarii Direcţiei Generale Antifrauda Fiscala, parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a realizat, cu sprijinul inspectorilor antifrauda, 87 de percheziţii la persoane fizice si juridice implicate in comerţul cu medicamente.

Inspectorii Direcţiei Generale Antifrauda Fiscala au sesizat procurorii Parchetului Bucuresti in legatura cu un prejudiciu de peste 20 milioane lei cauzat prin facturarea succesiva prin circuite scriptice fictive a unor produse farmaceutice destinate sindromului imunodeficientei dobandite, afecţiunilor onco-hematologice, sclerozei multiple si afecţiunilor pulmonare.

in acest caz sunt implicate unele dintre cele mai importante firme din domeniul comerţului cu medicamente, care se sustrageau de la achitarea obligaţiilor fiscale si incercau sa obţina rambursari necuvenite de TVA in urma livrarii de bunurilor catre parteneri intra-comunitari.
Conform planului stabilit impreuna cu procurorul de caz, pana in prezent inspectorii antifrauda fiscala din cadrul structurii centrale a Direcţiei Generale Antifrauda Fiscala si ai Direcţiilor regionale antifrauda Suceava, Constanţa, Targu Jiu, Oradea si Sibiu au efectuat 36 acţiuni de control si au asigurat sprijin de specialitate in timpul percheziţiilor efectuate in perioada noiembrie-decembrie 2014.

Prejudiciu de peste 24 milioane euro identificat de catre Direcţia Generala Antifrauda Fiscala

Inspectorii antifrauda fiscala au identificat si stabilit un prejudiciu de peste 24 milioane euro (cca 108 milioane lei), reprezentand taxa pe valoarea adaugata aferenta comercializarii de legume si fructe catre marile lanţuri de retail (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image) din 2012 pana in prezent.

incepand cu ianuarie 2014, inspectorii antifrauda fiscala au analizat si monitorizat activitatea comerciala a 62 firme, care au realizat importuri si achiziţii intracomunitare de legume si fructe din ianuarie 2012 pana in prezent. Circuitul era controlat de un grup restrans de persoane de origine turca si reprezenta liderul de piaţa in acest domeniu, pentru unii retail-eri fiind chiar cel mai important furnizor, dupa valoarea contractelor.
Sistemul de fraudare funcţiona pe doua paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 societaţi tip „fantoma”, fara active, infiinţate pe numele unor persoane cu situaţie materiala precara (cetaţeni romani sau arabi, refugiaţi din zone de conflict), care primeau intre 100 si 200 lei pentru fiecare firma. Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau sa le plateasca si intrau in insolvenţa, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori si facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit sa confere aparenţa legalitaţii si seriozitaţii necesare colaborarii cu marile lanţuri de retail. Timp de doi ani si jumatate, au fost descarcate si comercializate saptamanal in Romania cca 570 tone legume si fructe (28 TIR-uri), cu predilecţie banane si portocale provenite din UE (Franţa, Olanda, Grecia si Italia) si citrice importate de la o firma din Turcia, controlata de tatal uneia dintre persoanele implicate.

in fapt, in cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA aferenta se inregistra cu taxare inversa, urmand sa fie colectata la vanzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin inregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip „fantoma” interpuse pe lanţul de comercializare. in cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleasi firme tip „fantoma”, iar societaţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale. Astfel, prin aceste mecanisme de frauda, sumele incasate la bugetul de stat reprezentand TVA, in principal, si impozit pe profit, au fost foarte mici in comparaţie cu volumul achiziţiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate. De exemplu, valoarea livrarilor din ultimul an catre retail-eri a fost de cca 100 milioane euro, perioada in care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, inregistrandu-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.

Avand in vedere aspectele identificate, inspectorii Direcţiei generale antifrauda fiscala (DGAF) au sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si au asigurat constant suportul de specialitate, in baza documentelor procedurale de cooperare incheiate intre PICCJ, IGPR si DGAF.

in data de 09.07.2014, echipe de inspectori antifrauda fiscala, in cooperare cu organele de cercetare penala din cadrul IGPR, au participat la acţiuni specifice care s-au desfasurat la sediile firmelor si la adresele persoanelor implicate. Au fost identificate stocuri de legume si fructe de cca 700 tone, sume de incasat de la retail-eri echivalentul a 4 milioane de euro, terenuri in proprietate in jud. Ilfov, instalaţii de coacere pentru banane, sume in numerar, autoturisme de lux si alte active valorificabile, asupra carora organele de urmarire penala au dispus instituirea masurilor asiguratorii in vederea recuperarii prejudiciului. in cauza procurorii au dispus retinerea a 12 persoane cu propunerea de arestare preventiva pentru 30 de zile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here