„Romania nu are un stil propriu in arhitectura“ – subliniaza arhitectul Camil Rogulski

0
76

La 86 de ani, sunteti un arhitect cu o bogata experienta profesionala si de viata… Cum a evoluat meseria aceasta, in ultimele decenii?

Acum 70 de ani, foarte putini dintre cei care-si faceau o casa apelau la vreun tehnician sau arhitect, pentru ca nu era obligatoriu, iar asta insemna si bani in plus, astfel ca putini oameni isi permiteau.

Omul de rand care dorea sa-si faca o casa mergea la un tigan mai alb si isi comanda casa, iar acela venea cu fierarul-betonist, cu zidarul lui si construiau totul. Pe de alta parte, pana prin 1920, in Bucuresti nu se faceau case pe fundatie. Se puneau 2-3 randuri de caramizi, ca sa fie mai sus de curte si asta era! Cand a inceput lumea sa mai evolueze, omul se ducea la un mester care angaja niste oameni pe care-i cunostea. Apoi, unii au inceput sa mai apeleze la cate un arhitect, iar apoi au aparut si intreprinderile de constructii.

Care este parerea dumneavoastra despre scoala romaneasca de arhitectura?

Scoala romaneasca de arhitectura a fost o scoala de inalta clasa. Pe vremuri, in lume erau doua tipuri de facultati de arhitectura, cea franceza si cea nemteasca. Noi am mers oarecum pe scoala franceza, putin legata de arte. Insa, Romania nu are un stil propriu in arhitectura. Noi nu avem o arhitectura proprie! Chiar daca a venit arhitectul Cristofi Cerchez, care a facut Muzeul de Arta Populara, care e mai „altceva”, totusi, nu se poate spune ca este un stil romanesc. Unii vorbesc de elemente de veche arhitectura romaneasca. Nici aia nu e. Noi n-avem arhitectura. La noi, o casa nu tinea mai mult de 40 de ani. Te duci in Austria, in Italia si vezi palate. Noi nu avem un palat care sa fie mai vechi de 200 de ani. Ce avem, avem niste ramasite. Deci, noi nu avem o traditie in arhitectura.

Nici Bucurestii nu au un stil propriu in constructii?

Ceea ce voi tinerii nu stiti, este ca orasul Bucuresti a fost construit fara nicio noima! In general, capitalele se construiesc pe niste rauri mari, navigabile, la intersectia unor drumuri mari, internationale, ori pe vechiul locas al unui oras antic, care avea ceva arhitectura, niste monumente si care arata o civilizatie, o cultura. Bucurestii erau un sat mic, ocupat de turci. Noi a trebuit sa facem aceasta asa-zisa capitala a Voievodatului, din cauza apropierii de granita turceasca. Bucurestii s-au dezvoltat in jurul unor biserici. Erau 2-3 case, s-a facut o biserica, s-a facut un cimitir. A mai aparut o biserica, a mai aparut un sat, s-a mai facut un cimitir. Bucuresti era orasul cu cele mai multe biserici, peste 350. S-au daramat si s-au constuit altele sau nu s-a mai facut nimic.

Pe vremea lui Nicolae Ceausescu s-au mai daramat cateva…

Pot sa spun urmatorul lucru: Ceausescu a daramat vreo 11 biserici. Dintre acestea, trei au fost daramate pe gratis, adica fara motiv. Celelalte trebuiau daramate motivat, din cauza sistematizarii orasului. Noi am inceput sistematizarea din cauza cutremurului din 1977. Astazi, avem 18 bulevarde. Inainte erau doua. Toate aceste bulevarde au fost construite pe vremea lui Ceausescu. Bucurestii de astazi sunt Bucurestii de dupa ultima sistematizare, in timpul lui Ceausescu!

Si cum este municipiul Bucuresti, in momentul de fata?

Daca nu se continua sistematizarea facuta de Ceausescu, va fi urat! De fapt, in timpul lui Ceausescu, dupa cutremur, s-a discutat sistematizarea si ideea era sa se faca o mare artera est-vest, Artera Socialismului. La un moment dat, se spunea ca toata Dambovita trebuia acoperita si sub ea sa se faca un mare tunel. Acum sunt alte planuri. Acum tendinta este: Bucurestii pana la Ploiesti si pana la Giurgiu. Este o prostie! Eu nu sunt pentru transformarea Bucurestilor intr-o metropola. Sunt contra. Eu am vorbit cu niste arhitecti francezi, care mi-au spus ca Parisul este mai mic ca suprafata decat Bucurestii actual. Parisul are un fel de orase satelit, pe langa el, dar acelea nu fac parte din Paris, pentru ca nu poti sa administrezi un oras foarte mare. Nu se poate! Noi vrem sa-l facem foarte mare, pentru ca asta inseamna, probabil, terenuri care-si vor mari pretul sau cine stie ce altceva…

Nu a existat un plan unitar privind constructiile in Bucuresti?

Au existat mai multe planuri. Dar un plan dureaza pana cand vine cineva cu multi bani, iar atunci se modifica planul!

Cum este generatia actuala de arhitecti, ca pregatire ?

Eu pot spune urmatorul lucru, legat de pregatirea noii generatii: cand eu am dat examen, la Facultatea de Arhitectura erau 40 de locuri – 30 pentru barbati, 10 pentru femei. si au fost vreo 900 de candidati. Asa ca era o baza de selectie, iar la final au ramas cei mai buni. Pe de alta parte, noi munceam pe santier, din greu, inca de studenti! Acum sunt 4.500 de locuri. 4.500, fata de 40… si ce invata cei 4.500? Invata calculatoare! Iar toata tehnica asta noua te face sa nu mai inveti, de fapt. Pentru ca doar apesi pe un buton la calculator si ala selecteaza tot! Din tine nu mai dai nimic, iar asta conteaza extraordinar de mult.

Inainte, arhitectura era o arta, pentru ca se adresa frumosului, era o stiinta – pentru ca nu puteai sa o dezvolti decat folosind stiintele exacte. Si avea si o functie sociala, adica era facuta la „scara“ omului, ca sa spun asa. Acum, arhitectura are o functie economica, a intrat in economia de piata. Se discuta in termeni de „mult“, „prost“, „daramat”, „facut alta casa”. Arhitectura nu mai este nimic, este doar bani, reprezinta circulatia banului.

Din generatia tanara, ati mai intalnit vreun arhitect despre care sa spuneti ca este bun ?

Nu.

Dar ati intalnit macar absolventi de arhitectura care sa faca meseria asta din pasiune, nu doar pentru bani?

Nu! Acum nu mai vorbim despre arhitecti, ci despre „arhi-bani“, pentru ca un arhitect – in ziua de azi – face casa asa cum isi doreste omul care are bani. Nu mai conteaza stil, traditie, plan, nimic. Blocurile facute acum nu au nimic legat de arhitectura. Toate seamana intre ele si sunt ca niste „cuburi”, unele mai mici, altele mai mari. In toata lumea, daca te duci, gasesti aceeasi arhitectura. Nu mai exista nimic original, in constructiile noi. Deci, in arhitectura, acum nu mai exista arta! Arhitectura este doar „economie de piata”. Iar constructia facuta acum trebuie sa coste putin, sa fie proasta, sa dureze putin, pentru ca trebuie facuta alta, intr-un timp scurt, ca sa circule banii!

Care era statutul arhitectilor, pe vremea lui Ceausescu?

El aprecia arhitectii. Noi eram cu cateva clase deasupra inginerilor! Dar trebuia sa fii diplomat. Eu, in 35 de ani, cat l-am servit pe Ceausescu, n-am primit un bobarnac peste nas, nici macar din partea ei, pentru ca eram foarte diplomat. Asa ca am facut ce-am vrut. Eu am fost arhitect de interior. Toate palatele din tara au trecut prin mana mea si realizate de mine. Toate! Am lucrat la Casa Poporului – bine, mai putin, pentru ca nu s-a terminat atunci – la Palatul Cotroceni, Palatul de la Olanesti, Palatele de la Snagov, Palatele de la Sinaia, toate ”Casele de Oaspete”.

„Case de Oaspete“?

Da, de Oaspete, la singular! Spre deosebire de „Casa de Oaspeti”, unde Ceausescu primea diferite personalitati, in „Casa de Oaspete” nu intra decat el. In ”Casa de Oaspeti” el nu dormea, pentru ca el nu a dormit niciodata intr-un pat care a fost ocupat de altul.

Credeti ca arhitectii din noua generatie nu fac fata cerintelor arhitecturii actuale?

Ei fac fata calculatorului. Calculatorul le da lucrarea, asa ca nu e munca lor! Ei trebuie sa stie unde sa apese. Iar beneficiarul isi alege ce-i place din sutele de planse pe care le deseneaza calculatorul. Arhitectul nu spune care solutie e mai buna, pentru ca nu are cum sa spuna, acum.

Se poate vorbi de meseria de arhitect ca o afacere?

Da, dar nu mai trebuie sa fi un om cinstit. Daca esti cinstit, nu poti s-o numesti „afacere”.

Din ceea ce spuneti, se poate intelege ca dumneavoastra considerati ca oamenii care fac afaceri nu sunt cinstiti…

Da, eu cred ca multi nu sunt cinstiti. Imi pare foarte rau…

Interviu realizat de Daniel Negut

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here