Wikileaks: Centrala nucleara de la Cernavoda are probleme

0
184
scriitor

scriitorCentrala nucleara de la Cernavoda are probleme, una dintre ele fiind aceea ca echipa de interventie, formata din sapte oameni, nu poate face fata unui accident penntru ca are echipament expirat si face antrenamente rar, scrie Jurnalul National, citand o telegrama Wikileaks.

Autorul documentului citat de Jurnalul National in editia electronica dar pe care cotidianul nu-l prezinta in varianta originala sustine ca reprezentantii Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) „se mandreau cu grupa de interventie”, dar au admis, in discutiile cu diplomatii acreditati la Bucuresti, ca echipamentul folosit este invechit iar antrenamentele se fac destul de rar.

„intr-o telegrama din 28 ianuarie 2009, oficialii americani fac referire la incapacitatea CNCAN de a interveni in caz de dezastru. in 2008, de-a lungul catorva luni, un diplomat american a vizitat de mai multe ori centrala nucleara de la Cernavoda. De fiecare data a fost insotit de reprezentanti ai CNCAN: Lucian Biro, director general, si Sorin Repanovici, seful Serviciului Interventie Fizica la instalatii nucleare. (…) Oficialul american a discutat cu Repanovici in mod special abilitatea CNCAN de a raspunde in cazul unor evenimente radioactive fie accidentale sau intentionate. Repanovici s-a aratat mandru de echipa sa, dar a precizat ca echipamentul de protectie al acestora era expirat, iar antrenamentele au loc circa o data pe luna”, scriu cei de la Jurnalul National

Oficialul CNCAN citat admitea ca dotarea si pregatirea sunt, „probabil”, insuficiente.

„Repanovici era convins ca in cazul aparitiei unor probleme la centrala nucleara membrii echipei vor actiona rapid. Americanii au tras insa alte concluzii: autoritatile romane iau foarte in serios responsabilitatea legata de siguranta materialelor nucleare, iar masurile de siguranta reduc sansele unui incident nuclear”, continua cei de la Jurnalul National, afirmand ca odata cu aparitia unui incident in care material radioactiv ar putea fi degajat, „Guvernul ar fi greu pus la incercare”.

Antrenamentele pentru situatii de urgenta tind sa fie, in general, inadecvate. Exista in particular deficiente de a raspunde rapid atat cu resurse suficiente, cat si cu un plan efectiv de coordonare a unui reactii interministeriale (interdepartamentale) si interdisciplinare, mai sustin cei de la Jurnalul National, citand telegrama Wikileaks.

Autorul acesteia aminteste ca, patru ani mai devreme, Jeffrey Merrifield, comisar din cadrul US Nuclear Regulatory Commission (NRC), a vizitat Romania.

„Vizita lui, de la sfarsitul lui septembrie 2004, a oferit Guvernului american detalii despre programul nuclear al Romaniei, considerat unul puternic”, continua autorul documentului citat de Jurnalul National.

Citandu-l pe celalalt oficial roman cu care a avut contact, Lucian Biro, autorul spune ca a inteles din discutie ca CNCAN „are o mare problema in ceea ce priveste resursele umane”.

„Fie pentru ca unii angajati au iesit la pensie, fie ca altii au emigrat in Canada, Marea Britanie sau Africa de Sud”, scrie Jurnalul National.

in opinia jurnalistilor romani, „un comentariu suculent” al oficialilor americani a fost legat de faptul ca Biro „avea mereu la el trei telefoane mobile, pe care urma sa le foloseasca pentru a lua legatura cu Guvernul si cu prim-ministrul in cazul unui incident sau accident nuclear”.

„Evident, comisarul american nu a venit doar in vizita. El a explicat romanilor ca o firma americana, Dominion Power, si-a exprimat interesul in construirea unui reactor avansat. in 2002 s-au descoperit numeroase probleme. Reactorul 1 a fost construit in cooperare cu Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL) si Ansaldo, o firma care apartine grupului italian Finmeccanica. General Electric a asigurat turbinele. Al doilea reactor, tot canadian, de la Cernavoda a devenit operational in mai 2007, fiind construit in colaborare cu aceleasi firme”, scriu cei de la Jurnalul National.

intr-un alt raport, ofiterul pe probleme economice al ambasadei, in urma unei vizite pe care a facut-o la Cernavoda, explica superiorilor ca Guvernul Romaniei a decis in 2007 sa construiasca alte doua reactoare, pentru a indeplini cerintele UE legate de mediu, considerate foarte agresive. Proiectul a fost gandit ca un parteneriat public-privat, dar „a fost amanat mereu”.

„in urma unor negocieri indelungate, s-a ajuns la un acord final in noiembrie 2008. Statul roman va detine prin Nuclearelectrica 51 la suta din aceasta afacere, restul fiind impartit astfel: cehii de la CEZ, francezii de la GDF Suez, italienii de la Enel si nemtii de la RWE vor detine 9,15 la suta fiecare, iar cate 6,2 la suta apartin spaniolilor de la Iderbola si Arcelor Mittal. Proiectul de patru miliarde de euro trebuie finalizat in 2015”, mai scriu cei de la Jurnalul National.

Oficialul american a precizat ca Guvernul roman mai intentioneaza sa construiasca alte doua reactoare, probabil in Transilvania, studiul de fezabilitate fiind planificat pentru vara lui 2009.

Americanii au stabilit fara echivoc ca responsabilitatea in cazul unui accident nuclear revine exclusiv CNCAN, care este direct subordonata prim-ministrului.

Extinderea industriei nucleare in Romania va genera firmelor americane posibilitatea de a incheia afaceri in cateva domenii importante asociate celui nuclear. Printre companiile americane care detin expertiza si tehnologia necesara acestor domenii si care si-au exprimat interesul fata de piata romaneasca sunt: American Ecology Corporation, Babcock and Wilcox, Bechtel Nuclear, CH2M Hill, Crane Nuclear, GE, Shaw Group si URS Corporation.

Oficialul american a concluzionat ca Romania va evita orice apropiere de Rusia in ceea ce priveste energia nucleara. Aceasta pentru ca Rusia este singurul distribuitor de gaze naturale si unul dintre principalii furnizori de petrol pentru Romania, iar o dependenta si in domeniul nuclear ar face ca Romania sa nu-si atinga scopurile energetice.

Jurnalul National este una dintre cele trei publicatii care au anuntat, saptamana trecuta, ca au obtinut documentele Wikileaks despre Romania, in urma unui parteneriat incheiat de organizatia condusa de Julian Assange si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI). Accesul celor de la Jurnalul National la documente a fost posibil datorita faptului ca seful sectiei „Investigatii” a cotidianului, Adrian Mogos, este membru al organizatiei care a primit de la Wikileaks documentele transmise de diplomatii americani de la Bucuresti Departamentului de Stat de la Washington. (Mediafax)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here