Turismul romanesc trebuie sa invete de la modelele de succes din jurul sau – Studiu despre turismul romanesc pe litoral

0
159
plaja-litoral-turism

plaja-litoral-turismTurismul romanesc si reprezentantii acestuia trebuie sa invete de la modelele de succes din jurul sau. Daca facem o comparatie intre Romania si Bulgaria, observam ca ambele tari au facut parte din blocul comunist, au iesit in acelasi timp din el, au o clima asemanatoare,

tipul de turism cerut de relief este aproximativ acelasi si in ambele tari exista conditii pentru turismul cultural. in plus, Romania are avantajul Deltei Dunarii.
Totusi, in conditii asemanatoare, cum a ajuns Bulgaria ca in 2011 sa atraga peste 9 milioane de turisti straini si asta intr-o perioada marcata de criza economica?

Reteta succesului bulgaresc

Pentru a intelege mai bine ascensiunea turismului bulgaresc trebuie sa pornim de la bazele lui. Bulgaria, ca si Romania, a pornit de la aceleasi hoteluri contruite pe timpul comunismului. Pentru a atrage turistii, in special pe cei germani, bulgarii au inceput sa achizitioneze licente de la marile lanturi hoteliere, precum LTI, ITS, Riu, Kempinski, Sol Melia. Aceste licente insa nu au insemnat pentru hotelieri aducerea turistului german pentru a admira siglele celebre. Aceste licente s-au dat si se prelungesc si astazi pe criterii stricte.
O astfel de licenta se obtine printre altele prin obligativitatea licentiatului de a face investitii in unitatea hoteliera. in plus, de foarte multe ori, in hotel activeaza un manager din partea companiei ce atribuie licenta. Personalul angajat trebuie sa fie tanar, sa cunoasca limbile straine de circulatie, sa fie extrem de prietenos cu turistii. Inclusiv managementul hotelulului trebuie sa fie dinamic, inovativ si receptiv la toate cerintele necesare pastrarii licentei. Se poate observa in acest fel ca patronul/patronii hotelului vor fi pusi in situatia de a conduce activitatea prin manageri din domeniu, obtinandu-se in felul acesta maximum de profit.
Introducerea acestor licente pe piata bulgareasca a adus cu sine o serie de schimbari in serviciile oferite turistilor, insa tranzitia nu s-a oprit aici. Desi hotelurile ce lucrau sub licente germane erau putine, ele au introdus o concurenta extrem de puternica. Hotelierii bulgari au incheiat contracte cu TUI, ITS, Neckermann, imbunatatind in mod continuu serviciile oferite turistilor. Avand in vedere sezonalitatea pachetelor turistice, managementul hotelurilor si-a format echipe ce raman active tot anul si care au rolul de supervizare pe timpul sezonului a personalului angajat. Dezvoltarea pe diferite piete a fost una realizata pas cu pas. Astfel, dupa piata germana a urmat cea franceza, ruseasca si, bineinteles, piata romaneasca, una in plina dezvoltare.
Managerii bulgari au inteles extrem de bine si in timp util ca trebuie sa isi adapteze serviciile la cerintele pietei. Sa dam exemplul unui resort de cinci hoteluri din statiunea Sf. Konstantin si Elena. Daca acum 5 ani in afara sezonului erau prezenti cei de pe piata germana, iar in timpul sezonului hotelurile functionau in primul rand pentru piata bulgareasca, in cea mai mare parte pe servicii de all inclusive clasice, in anii care au urmat programul de all inclusive a fost adaptat in timp real cerintelor de pe pietele externe.  
in momentul de fata, resortul amintit este ocupat pe partea de sezon de un numar impresionant de romani. Mai mult, s-a pus accentul pe familiile cu copii, acest tip de turist fiind unul extrem de bun. Este de remarcat faptul ca datorita managementului dinamic, colaborarea cu tour operatorii decurge fara nicio dificultate. Acest exemplu nu este singular, o foarte mare parte de hotelieri discutand direct cu tour operatorii cu privire la posibilitatile de imbunatatire a serviciilor oferite.
Lucrurile nu se opresc aici. Hotelierii bulgari inteleg foarte bine faptul ca vanzarea pachetelor prin tour operatori este enorm de importanta, deoarece acestia trimit turistii in numar mare. Astfel, tarifele oferite catre tour operatori sunt cu cel putin 20% mai mici decat cele oferite clientului direct, mai mult, se dezvolta programe de premiere in functie de volumul de vanzari. Exista un echilibru foarte bun intre numarul de camere luate in garantie si cele ‘on-request’ (la cerere). Mai mult, anumite hoteluri refuza vanzarea pachetelor turistice direct turistului individual.
Un alt aspect demn de luat in seama este modul in care plajele bulgaresti sunt pastrate curate. Trebuie spus ca si in Bulgaria turistii arunca pe jos resturi, de la mucuri de tigari pana la pahare de plastic goale sau alte lucruri, insa exista mereu cineva care sa adune aceste gunoaie. in momentul in care furtuna de pe mare aduce algele la mal, acestea sunt inlaturate peste noapte in asa fel incat turistii sa nu fie incomodati in niciun fel.
Datorita dezvoltarii turismului bulgaresc si a incercarii de eludare a platilor de taxe de catre hotelieri in mod legal, guvernele tarii vecine au luat masuri de scadere a taxelor pentru incoming. Mai mult, drumurile dinspre Romania au fost reparate pentru ca turistii sa calatoreasca in conditii cat mai bune.

Recomandari pentru turismul romanesc
Romania are un litoral fantastic, cu plaje in cea mai mare parte lipsite de pietre, insa in mod evident trebuie luate decizii radicale pentru a putea concura cu litoralul bulgaresc, ca sa nu mai vorbim despre cel grecesc sau turcesc. Trebuie inteles ca turistii se uita intotdeauna la raportul calitate-pret. De asemenea, turistii, in cea mai mare masura, sunt consumatori de all inclusive, avand in vedere comoditatea oferita de acest tip de servicii.
Hotelierii romani trebuie sa fie mai deschisi catre tour operatori, sa foloseasca tarife mai bune pentru acestia pentru a demara o competitivitate reala. De multe ori, hotelierul roman ofera un comision de 10% tour operatorului. in aceste limite, tour operatorul nu poate introduce oferte speciale, avand in vedere marja mica in care poate lucra, din aceasta marja trebuind sa ofere turistului un tarif cat mai atractiv, sa plateasca marketingul pentru vanzarea pachetului, dar si alte cheltuieli, peste care se adauga taxele deloc de neglijat catre stat. Sunt momente in care tariful oferit pentru revanzare catre tour operator coincide cu tariful oferit de catre hotel direct turistului individual, ceea ce arunca in aer colaborarea cu tour operatorul. Hotelierii trebuie sa dezvolte parteneriate serioase atat cu tour operatorii locali, cat si cu cei straini.
in acelasi timp, pentru a se dezvolta si pe alte piete, hotelierii romani trebuie sa devina extrem de flexibili, sa introduca, acolo unde se poate, pachete all inclusive pe langa cele de mic dejun, demi-pensiune sau pensiune completa.
Nu in ultimul rand, trebuie pus accentul pe un management adaptabil la piata, care sa fie direct interesat de cresterea vanzarilor prin plata unui anumit comision in functie de vanzari, asa cum se intampla si in tara vecina. Un atu al litoralului romanesc este acela ca plajele sunt intinse, cu nisip fin, insa tocmai intretinerea acestor plaje ridica probleme: de la gunoaiele nestranse sau stranse doar de ochii lumii si pana la curatarea eficienta a algelor, in asa fel incat turistii sa nu fie afectati de acest fenomen.
in clipa de fata exista hotelieri care s-au adaptat pefect pietei, insa o foarte mare parte intarzie in acest sens. in Romania ne-am obisnuit prea mult sa cerem profit din prima secunda, fara insa a construi cu rabdare o baza pe care sa dezvoltam ulterior proiectele. in turism imaginea nu se castiga peste noapte, ci in ani de zile, timp in care turistii trebuie sa observe ameliorari ale problemelor reclamate anterior, dar si servicii noi adaptate cererii. Cel mai important de retinut insa este ca in turism toata munca de construire a unei imagini pozitive, efort care poate dura ani de zile, se poate pierde in doar cateva minute de neatentie.
Atunci cand ne dorim ca tour operatorii sa aduca pe litoral turisti straini, trebuie sa intelegem ca suntem obligati sa pregatim oferte bune pentru tot sezonul, nu doar la capetele de sezon. in caz negativ nu facem decat sa promovam la nesfarsit si fara rezultate turismul de weekend.
Daca ne intoarcem privirea catre turismul bulgaresc, vom vedea dezvoltarea de la an la an a acestuia. in trecut, de exemplu, Bulgaria avea o problema serioasa cu furtul de masini. insa, prin implicarea autoritatilor, problema aceasta a fost rezolvata, numarul de masini furate fiind chiar sub cel
din Romania.

Concluzii
Turismul romanesc are de luat o decizie. Numaram cei 4000 de turisti romani care au plecat in Bulgaria de Paste si cei doar 500 care au ales litoralul romanesc sau este momentul in care hotelierii sa inceapa treaba alaturi de tour operatori pentru o dezvoltare sanatoasa a turismului in viitor? Nu putem avea pretentii la micsorarea imediata a taxelor fara sa aratam ca turismul poate insemna bani foarte multi pentru buget chiar cu un TVA de 9% si cu un impozit pe profit de 10%. De asemenea, nu putem convinge autoritatile de scaderea taxelor daca operatorii din turism nu actioneaza unitar, asa cum fac, de exemplu, cei din Bulgaria.
Turismul romanesc are un potential imens care poate deveni un motor economic si un producator de profit atat pentru stat, cat si pentru investitorii privati, cu conditia sa fie luate masuri imediate si serioase de imbunatatire a serviciilor si de modernizarea a sistemului de operare.

Dan Matei Agathon
Presedinte  – Federatia Patronatelor din Turism si Servicii

Silviu Cenusa, Clement Sava

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here