„Tehnocratii nu au loc in Guvernul Romaniei, pentru ca totul este super-politizat!”- considera fostul ministru al Reformei, dr. ec. Ilie Serbanescu

0
198
nor

norCum caracterizati perioada in care ati indeplinit functia de ministru al Reformei, in Guvernul Ciorbea ?
Eu am fost ministru doar trei luni. A fost un ministeriat absolut pasager, absolut intamplator, absolut nefericit, ceva care n-avea nici un rost.

De altfel, dupa doua luni, am vazut ca am fost adus acolo de paiata, pentru ca eram ministru peste un minister care nu exista! Se numea « Consiliul de reforma » si avea trei salariati. Aceasta structura nu avea nici imputernicire si nici fonduri. Pentru ca nu facea altceva decat sa avizeze propunerile de reforma, inaintate de ministere. Nu era ordonator de credite si toata lumea – inclusiv eu ! – era pe statul de plata al Secretariatului General al Guvernului.
Asadar, structura era un fel de “hibrid”, iar situatia era strict “kafkiana” si i-am spus acest lucru si premierului Ciorbea. I-am cerut sa ma dea la o parte din aceasta aiureala, sa fiu doar un sef de departament, sa fiu eventual “bratul” lui pentru domeniul respectiv. Dar mi-a spus ca nu poate face asa ceva, pentru ca am depus un juramant in calitate de ministru si nu ma poate da el la o parte, ca Prim Ministru. Realitatea era ca domnul Ciorbea avea la vremea respectiva o “batalie” cu domnul Roman, iar – in Romania de atunci – ca sa faci un nou Guvern trebuia sa dai jos premierul si cererea mea de nu mai fi ministru venea in ajutorul lui Petre Roman, adica era exact ce dorea PD-ul.
si-atunci, i-am spus lui Victor Ciorbea ca nu pot “functiona” in aceste conditii si ca eu nu semnez nici un act. Asa se face ca nu exista nici un document semnat de mine, in acele trei luni, cat am fost ministru. si am rasuflat usurat cand premierul Ciorbea a fost dat jos, iar odata cu el am plecat si eu. Dupa aceea, mi-a luat locul Muresan, dar pentru foarte scurt timp, iar apoi s-a renuntat la acea structura, care n-avea nici un rost.

serbanescuCe poate face un ministru ?
        Nu poate face nimic, decat daca are un partid in spate ! De aceea, daca exista o concluzie pe care o pot desprinde in urma ministeriatului meu, este aceea ca tehnocratii nu au loc in Guvernul Romaniei, pentru ca totul este super-politizat. Chiar daca esti un tehnocrat genial, nu ai nici o sansa daca nu esti sustinut de o structura politica ! Pentru ca, indiferent de valoarea initiativelor pe care le are un bun specialist, acestea nu pot fi promovate decat daca exista masinaria unui partid in spate.

Cum caracterizati situatia actuala a Romaniei, din punct de vedere economic ?
         Situatia actuala este dezastruoasa, fara nici un fel de exagerare, pentru ca – de fapt – Romania nu mai are economie ! Este doar un teritoriu pe care se executa anumite activitati economice.

De ce nu mai avem economie ?
  Buna sau rea, cum era, Romania avea in anii 1990 o economie mostenita de la comunism. Adica, avea o baza, reprezentata de industrie, de agricultura, dar si de o suprastructura. Era un ansamblu cat de cat coerent, cat de cat inchegat, cu un sens si cu o asezare ca o economie. Chiar daca era extrem de putin dezvoltata, foarte depasita si « nemoderna », ca sa spun asa, era totusi un « CE » inchegat.
Trecerea spre o alta oranduire, spre o alta organizare sociala si economica presupunea foarte multe « demolari » a ceea ce era atunci, pentru a se construi ceva nou. Dar, in locul a ceea ce s-a distrus, trebuia pus altceva. Ori, la noi nu s-au facut decat aceste « demolari ». Din 1990 incoace, programele pentru Romania ale Fondului Monetar International (FMI) si ale Bancii Mondiale (BM), care s-au ocupat de chestiunile de structura, au prevazut doar « demolari », dar nimic de pus in loc.

Dar tot de programe ale acestor organisme financiare europene au beneficiat si vecinii nostri…
Da, de programe au beneficiat si alte foste tari comuniste, mai apropiate sau mai indepartate de Romania, precum Ungaria, Slovacia, Cehia sau Polonia, numai ca ele au fost in sfera de interes a Vestului inca din anii ’90, astfel ca au primit investitii masive de la Occident, fiind pus ceva in locul a ceea ce s-a distrus. Mai ales ca statele amintite mai sus nu prea au « demolat » tot, asa cum am facut noi, luandu-ne dupa niste recomandari imbecile. De aceea, spre deosebire de noi, cele patru tari pe care le-am luat ca exemplu au ajuns sa aiba economii mai mult sau mai putin dezvoltate, dar ele exista ! 
in schimb, Romania a intrat in vederile Occidentului si a devenit « interesanta » abia prin anul 2000. Din pacate, atunci s-a schimbat in mod net si politica Vestului de sustinere a Estului, transformandu-se de fapt intr-o « inglobare ». Daca, in anii ‘90 a fost vorba de un fel de strategie de tip clasic, in care Occidentul s-a oferit sa fie « piata » pentru estici si – de aceea – a promovat investitiile directe, care sa creeze productie in Est, in anii 2000 s-a schimbat complet strategia. Noua politica a fost accea de a incerca un fel de « inglobare financiara », mai rapida, dar artificiala. Astfel, au fost trimise bancile in fostele tari comuniste, care au venit aici cu multi bani si cu mesajul de a crea consum prin intermediul creditarii, urmand ca produsele sa vina din Vest. si asa au facut…
Lucrurile au mers relativ bine pana in 2003, dar din 2004 a inceput « delirul », deschis de aceste banci straine care au preluat intregul sistem bancar din Romania si care au creat consum in mod artificial, un consum care – in mod evident – nu putea continua la nesfarsit, in conditiile unei cresteri anuale la credite situata intre 60 si 100%. A fost o crestere cu care, in mod normal, productia nu putea tine pasul si s-a creat o dezarticulare totala, care a « lichidat » caracterul de economie a ceea ce exista atunci in Romania. Astfel, s-a produs un dezechilibru complet intre productie si consum, intre exporturi si importuri. S-au adus masini, fara a avea sosele, s-au facut mall-uri si hipermarket-uri, fara a exista fabrici si producatori, iar acest lucru nu a tinut mult timp. Doar patru ani a durat « delirul », pe care l-au oprit tot occidentalii, atunci cand nu au mai dat bani.

Dar am avut crestere economica…
S-a obtinut crestere economica, dar aceasta a facut mai mult rau, de la an, la an. in final, s-au dezarticulat complet raporturile consum-productie, exporturi-importuri, etc. Apoi, a intrat Occidentul in criza economica si a spus « stop », astfel ca s-a lichidat intr-un singur an toata « cocoasa » de crestere economica, obtinuta in patru ani pe seama catorva sectoare: imobiliar, auto, electrocasnice si administratie publica, sectoare care au fost « sugrumate ». S-au inregistrat scaderi de 40% – 50% la importuri de electrocasnice, de 50% – 60% la imobiliare si importuri auto, a crescut deficitul comercial.
in momentul de fata, se incearca o reechilibrare care este la fel de fortata si care nu elimina adevaratele probleme ale economiei noastre.

Care sunt adevaratele probleme?
Nu avem productie, in vreme ce agricultura romaneasca este ultima din Europa si traim din importuri in proportie de 2/3, intr-o tara care se pretinde a fi agricola! Mai mult decat atat, desi agricultura si industria nu au beneficiat in nici un fel de acel “delir” din perioada 2003 – 2004, totusi ele au inregistrat scaderi anul trecut. Adica, dupa ce ca erau jos, au mai si scazut din ce… n-au avut. Iar acum se pune problema sa ne revenim. Pai, cu ce sa ne revenim, ca nu mai avem nimic ?!

Prin turism, de exemplu…
           Exista mai multe tipuri de turism: turism peisagistic, istoric… Noi nu avem oferta de turism istoric, dar avem peisagistic. insa, oferta Romaniei este inutila, pentru ca nu avem infrastructura necesara! Iar turismul nu reprezinta un factor de dezvoltare a unei tari, ci este o consecinta a dezvoltarii.

Totusi, de ceva vreme, Guvernul vehiculeaza unele masuri numite “anti-criza”: prima casa, rabla, case pentru specialistii de la tara. Cum le apreciati?
            Guvernul se lauda cu ele, dar de fapt nu are cu ce sa se laude! Ce a facut programul rabla ? A creat o piata de vaucere, nu de masini. Anul acesta se vor vinde mai putine automobile cu acest program decat anul trecut, pentru ca in 2009 era un vaucer pentru o masina noua, iar acum sunt trei vaucere la o masina!          
in ceea ce priveste programul prin care se construiesc case pentru specialistii de la tara, eu zic sa le vedem intai construite si apoi sa constatam cum se aplica. Sa nu devina cumva programul “case de vacanta” pentru cine stie cine, cum a fost cu ANL-ul, cand s-a spus ca sunt construite case pentru tineri si s-au transformat in locuinte pentru smecheri!
Referitor la programul “prima casa”, nu stiu cate case noi s-au construit. Cu programul respectiv s-au lichidat de fapt niste imobilizari de fonduri ale unor « smecheri » care nu si-au mai putut vinde casele deja facute ! Nu a fost stimulata construirea de case noi.

In concluzie, avem vreun program criza, in acest moment ?
          Nu avem si nici nu putem avea, pentru ca Romania aplica un program care este al FMI-ului si care nu este program de criza! FMI-ul stie doar sa taie din cheltuieli, nu stie si cum sa creeze mai multi bani in economie, daca aceasta a ajuns intr-o situatie de dezechilibru. si-atunci, o noua lege a pensiilor inseamna sa taiem din pensii, o noua lege a salariilor inseamna sa taiem din salariile bugetarilor, pentru ca sistemul privat a facut deja acest lucru!

Si nu mai putem spera la o noua crestere economica?
  Problema este urmatoarea: acum, “gogoasa” creata  de cresterea din 2004 – 2008 este pe cale de lichidare. Ea n-a fost absorbita in economie, pentru ca nici n-avea cum, deoarece era… “extraconjugala”, ca sa ma exprim asa! Iar ea a fost lichidata, pentru ca marile scaderi au fost exact in sectoarele care au constituit acea “gogoasa”, dupa cum am spus deja. Asa ca acum ar fi conditii pentru o reluare a cresterii, dar aici apar alte doua probleme! Pe de o parte, aceasta chestiune este oricum amanata, deoarece un an de zile ne-am imprumutat pentru a amana aceasta ajustare. Iar rambursarea imprumuturilor ne opreste reluarea cresterii, pentru ca trebuie sa platim. 
Pe de alta parte, exista problema cea mai importanta, legata de esenta: ce revenire ? La ce si din ce ? Pentru ca, daca ma intorc la situatia din perioada anilor 2004 – 2008, mai bine stau pe loc! Nu trebuie sa creez o alta “gogoasa” neacoperita si nefinantabila. Aceasta este, de fapt, intrebarea-cheie: unde ne ducem, daca iesim din criza?
si mai este dificultate majora: oricat am fi noi de geniali in elaborarea unei strategii anti-criza, problema este ca nu mai are cine si cum sa aplice strategia respectiva! Statul roman nu mai are aceasta capacitate, pentru ca si-a cedat toat parghiile, iar totul depinde de ceeea ce va decide capitalul strain in legatura cu acest teritoriu, numit Romania! Daca strainii vor decide ca trebuie sa ramana un teritoriu strict “bananier”, asa cum este acum, vor merge lucrurile din ce in ce mai rau. 

Si-atunci, nu avem nici o iesire ?
        Eu  cred ca nu, in sensul ca nu depinde de noi. Statul nostru si-a predat toate parghiile – cum spuneam – si nu mai are mijloacele de care ar avea nevoie pentru a actiona. Totul este la discretia capitalului strain. Ce va dori el, asta se va intampla in Romania!
 
Cum vedeti anii 2010 – 2011 ?
       Prost !
 Daniel Negut

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here