STRATEGIA UNPR „Economia romaneasca in 2020: Solutii si oportunitati”

0
188

Romania se afla intr-o perioada de rascruce atat din punct de vedere economic, dar mai ales social si moral. Lipsa reperelor autentice care sa directioneze Romania catre bunastare si civilizatie genereaza in acest moment o criza sociala pe care nu o putem depasi decat printr-o viziune comuna. Uniunea Nationala a Patronatului Roman sustine de peste doua decenii dezvoltarea economiei si a societatii romanesti in ansamblul ei.

 Menirea noastra este sa cream un model economic eficient, bazat pe principiile competitivitatii si ale echitatii economice si sociale. Eforturile noastre se indreapta astazi catre construirea unui nou model economic care sa poata avea o aplicatie pe termen mediu si lung, avand ca efect crearea unei economii competitive intr-o Europa puternica a anului 2020.

Uniunea Europeana si-a stabilit deja obiectivele pentru urmatorii zece ani. Este timpul ca si Romania sa isi orienteze atentia catre obiectivele sustenabile care o vor face un partener economic puternic al tarilor europene. Pentru a reusi acest lucru este nevoie de stabilirea unor principii sanatoase  economice si sociale.

In opinia UNPR, dezvoltarea societatii romanesti trebuie sa fie bazata pe o restructurare a intregului mecanism economic si institutional dupa principiile de functionare ale Uniunii Europene. Din pacate, in acest moment tara noastra a adoptat majoritatea normelor si reglementarilor europene si le-a implementat intr-un sistem incapabil sa le aplice in mod eficient. Acest lucru a generat in cele mai multe cazuri birocratie si fiscalitate. Adoptarea sistemului economic si legislativ al Uniunii Europene nu isi poate produce efectele decat in conditiile restructurarii institutiilor statului si crearii unui nou model economic care sa permita aplicarea normativelor comunitare in beneficiul populatiei.

Documentul elaborat de UNPR propune stabilirea unor obiective masurabile pentru urmatorii zece ani pentru ca economia romaneasca sa aiba o crestere durabila.

Obiectivele pe termen scurt ale UNPR vizeaza masuri pentru iesirea din criza si stabilirea unor masuri economice si sociale menite sa aduca o crestere economica sustenabila in urmatorii ani. Pe termen lung, strategia patronatului propune o evaluare a domeniilor prioritare ale economiei romanesti si sustinerea lor pentru o crestere bazata pe productie si servicii competitive si nu pe consum cum se intampla in prezent.

Recenta criza este fara precedent pentru economia mondiala si a provocat un soc pentru milioane si milioane de cetateni. Productia industriala a scazut cu 4%, la nivelul anului 1990, iar 23 de milioane de persoane (10% din populatia activa a UE) nu au un loc de munca. Finantele statelor membre au inregistrat deficite medii de 7% din PIB cu niveluri ale datoriei publice de 80% din PIB. Ca si in celelalte state, Romania trebuie sa isi reevalueze potentialul economic si sa porneasca in constructia unei strategii de la noi premise. Acordul cu FMI, gradul de indatorare, somajul crescut si lipsa investitiilor straine sunt astazi punctele de la care Romania isi va construi o noua strategie. Obiectivele pentru urmatorii 10 ani trebuie stabilite insa in concordanta cu cele europene.

1.Strategia Lisabona scurt istoric:

Procesul de globalizare, creand relatii de interdependenta tot mai stranse intre economiile tarilor de peste tot din lume, precum si revolutia tehnologica din anii 90, incluzand internetul si noile tehnologii informationale si de comunicare, a dus la revolutionarea inclusiv a economiei europene si a vietii cotidiene a cetatenilor europeni. Cu toate acestea, la inceputul anului 2000, din punct de vedere al competitivitatii, economia europena prezinta decalaje importante in special fata de economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, sefii de stat si de guvern reuniti in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menita sa transforme, pana in 2010, Uniunea Europeana in „cea mai dinamica si competitiva economie din lume bazata pe cunoastere, capabila de o crestere economica durabila, generatoare de noi locuri de munca, mai bune si caracterizata printr-o mai mare coeziune sociala ”.

Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obtine o crestere economica de 3% pe an si de a crea 20 de milioane de noi locuri de munca pana in 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice in domenii precum inovarea, intreprinderile, liberalizarea diverselor piete si protectia mediului.

Astfel, Strategia Lisabona a fost orientata pe trei structuri:

Un pilon economic –  pregatirea terenului pentru tranzitia catre o economie competitiva, dinamica, bazata pe cunoastere. Accentul a fost pus pe necesitatea de a adapta in mod constant evolutia societatii informationale si de a impulsiona cercetarea si dezvoltarea.

Un pilon social –  menit a moderniza modelul social european, investind in resurse umane si combaterea excluziunii sociale. Statele membre erau asteptate sa investeasca in educatie si formare, precum si sa desfasoare o politica activa pentru ocuparea fortei de munca.

Un pilon de mediu –  adaugat la reuniunea Consiliului European de la Göteborg din iunie 2001, care punea in evidenta faptul ca: cresterea economica trebuie sa fie disociata de utilizarea resurselor naturale.

Obiectivele stabilite in 2000 erau ambitioase si acopereau o intreaga serie de domenii. in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca se urmarea atingerea unei rate a ocuparii de 70% si cresterea numarului de femei si de persoane in varsta care sa activeze pe piata muncii. Pentru a incuraja inovarea, obiectivul era de a creste numarul gospodariilor care sa aiba acces la internet, precum si cresterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. in domeniul intreprinderilor, statele membre trebuiau sa ia mai multe masuri pentru a sprijini intreprinderile mici, inclusiv reducerea birocratiei cu care se confruntau in desfasurarea activitatii. Mai mult, se urmarea crestera concurentei pe piata telecomunicatiilor si liberalizarea pietelor de gaz si de electricitate. Pentru protectia mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

La jumatatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, in unele tari europene situatia economica si sociala parea sa se inrautateasca, in loc sa se imbunatateasca. Spre exemplu in Germania si in Franta somajul ajunsese la aproximativ 10%, iar cresterea economica europeana se situa sub 2% comparativ cu SUA ce cunostea o crestere de peste 3%.
Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeasi perioada, s-au inregistrat anumite progrese, asa cum s-a intamplat cu liberalizarea pietelor de electricitate, de telecomunicatii si de servicii finanicare.

Pentru a evalua rezultatele implementarii Strategiei de la Lisabona, in primavara anului 2004, Consiliul European l-a insarcinat pe fostul prim-ministru al Olandei, Wim Kok, sa conduca un grup de experti si sa redacteze un raport, cu scopul de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona. Una dintre principalele concluzii ale Raportul Kok, prezentat la Consiliul European din toamna anului 2004, a fost ca rezultatele obtinute au fost dezamagitoare din cauza „agendei prea incarcate, lipsei de coordonare si a prioritatilor conflictuale”. Mai mult, Raportul sugereaza ca vina principala este a statelor membre care nu au avut suficienta vointa politica de a pune in aplicare reformele necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona.

Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotarat relansarea Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru crestere si locuri de munca) in anul 2005, urmand ca accentul sa fie pus mai degraba pe actiunile ce trebuie puse in aplicare decat pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 si obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocuparii nu mai sunt considerate a fi prioritati, considerandu-se ca prioritare trebuie sa fie actiunile ce trebuie luate pentru a inregistra cresterea economica durabila si crearea de noi locuri de munca.

Comisia Europeana si statele membre au hotarat ca noua strategie, structurata in cicluri de trei ani, sa aiba ca fundament un parteneriat strans intre ele, iar implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat in iulie 2005) si pe programe nationale de reforma, actualizate in fiecare an.

In primul raport anual privind progresele inregistrate (prezentat in ianuarie 2006), Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa actiune: pe langa investitii mai mari in educatie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM si pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca definirea unei politici comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei de la Lisabona.

Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat „Un an de rezultate” concluzioneaza ca, Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le considera ca fiind parte din Strategia Lisabona, precum adoptarea Directivei privind serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele inregistrate in ceea ce priveste serviciile financiare. Pe lista de lucruri „neterminate” se inscriu portabilitatea intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a transporturilor, precum si reforma sistemului european privind proprietatea intelectuala. Din nou, Comisia numeste patru domenii prioritare de actiune: investitii in cunoastere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernizarea pietei muncii si a energiei, precum si schimbarile climatice.

In decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul strategic al Comisiei concluzioneaza ca politicile definite de Strategia Lisabona dau, in sfarsit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaza ca „nu toate statele au intreprins reforme cu aceeasi determinare” si ca reforme in anumite domenii (deschiderea pietelor de energie si de servicii) au fost implementate mai lent. Raportul, prezentat la Consiliul de primavara din 13-14 martie 2008, considera ca, pentru urmatorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate atat la nivel national cat si comunitar. De asemenea stabileste si o serie de noi initiative politice in cele patru domenii prioritare identificate in primavara anului 2006: investitii in oameni si modernizarea pietei muncii, mediul de afaceri, cunoastere, energie si mediu.

a.Ce propune Uniunea Europeana pentru 2020?

“Avem nevoie sa construim un nou model economic bazat pe cunoastere, pe o economie cu un nivel redus de emisii de carbon si cu un grad ridicat de ocupare a fortei de munca. Aceasta batalie necesita mobilizarea tuturor partilor interesate din Europa.” (Jose Manuel Barroso).

Agenda 2020 este documentul de baza in elaborarea strategiilor nationale ale statelor membre. Ea prevede trei prioritati care se sustin reciproc:
Crestere inteligenta: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare
Crestere durabila: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive
Crestere favorabila incluziunii: promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala

Comisia Europeana a propus urmatoarele obiective pentru UE:
 
75% din populatia cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani ar trebui sa aiba un loc de munca
3% din PIB-ul UE ar trebui investit in cercetare-dezvoltare
rata abandonului scolar timpuriu ar trebui redusa sub nivelul de 10% si cel putin 40% din generatia tanara ar trebui sa aiba studii superioare
numarul persoanelor amenintate de saracie ar trebui redus cu 20 de milioane

In cazul neindeplinirii de catre statele membre a recomandarilor Comisiei, institutiile UE vor emite avertismente politice.

Pentru indeplinirea acestor obiective, Comisia propune o agenda Europa 2020 constand dintr-o serie de initiative-pilot. Printre acestea:

Uniune a inovarii – reorientarea cercetarii si dezvoltarii si a politicii de inovare catre provocarile majore, reducand in acelasi timp distanta dintre stiinta si lansarea pe piata.

Tineretul in miscare – cresterea calitatii si a atractivitatii internationale a sistemului european de invatamaant superior, prin promovarea mobilitatii studentilor si a tinerilor profesionisti.

Agenda digitala pentru Europa – asigurarea unor avantaje economice si sociale durabile printr-o piata unica digitala bazata pe internet ultra rapid; toti europenii trebuie sa aiba acces la internet de mare viteza pana in 2013.

O Europa care isi utilizeaza eficient resursele – cu emisii reduse de carbon.

O politica industriala pentru o crestere economica verde.

O agenda pentru noi competente si locuri de munca.
 
Platforma europeana impotriva saraciei.

Obiectivele ambitioase urmarite de strategia Europa 2020 presupun trecerea la un nou nivel de conducere si responsabilitate. Rolul Parlamentului European va fi de asemenea amplificat.

Obiectivele UNPR:
1.Dezvoltarea mediului antreprenorial
Constructia unui mediu economic competitiv trebuie sa se bazeze pe dezvoltarea resurselor sale antreprenoriale. Sustinerea IMM-urilor cu capital romanesc si crearea unui mediu economic stabil pentru dezvoltarea productivitatii este unul dintre obiectivele pe care UNPR le considera prioritare in dezvoltarea economica a Romaniei.
Un mediu antreprenorial sanatos se poate realiza prin:
– Crearea unui proiect fiscal care sa nu mai permita modificari de structura pe o perioada de minim patru ani. Acest lucru va permite crearea unor planuri de afaceri atractive din punct de vedere investitional si va facilita accesul la creditare prin propunerea unor bugete ferme (multianuale).
– Stabilizarea normelor legislative  pentru ca societatile romanesti sa poata rezolva in timp real conflictele comerciale si pe cele in raport cu angajatii.
– Sustinerea exporturilor prin facilitati acordate producatorilor romani, in limitele impuse de normele Uniunii Europene.
– Stabilirea domeniilor de interes national: constructii, energie, agricultura, infrastructura si educatie. Aceste domenii trebuie sa se dezvolte pe baza unor strategii nationale de incurajare a investitiilor.
– Atragerea de capital extern pentru finantarea IMM-urilor cu garantii din partea statului.
2.Energie
Obiectivele UE in materie de energie sunt reducerea importurilor de petrol si gaze cu 60 de miliarde de euro pana in 2020. Aceasta nu reprezinta doar o economie din punct de vedere financiar ci este esentiala pentru securitatea energetica. Simplul fapt de a atinge obiectivul UE ca 20% din energia folosita sa provina din surse regenerabile ar putea permite crearea a peste 600.000 de locuri de munca in Europa. Daca la aceasta se adauga obiectivul de 20% privind eficienta energetica, in joc sunt peste un milion de noi locuri de munca.
Romania trebuie sa se alinieze la noile cerinte pe piata de energie Europeana. Folosirea noilor resurse de producere si conservare a energiei trebuie incurajata prin politici de stat care sa permita producatorilor de materii prime si consumatorilor de energie sa isi adapteze procesele tehnologice la noile reglementari.
UNPR propune:
Achizitionarea de noi tehnologii sa fie incurajata prin garantarea suplimentara de catre stat a noilor achizitii (proiectele de competitivitate).
incurajarea consumului de produse eco-friendly printr-un sistem de  taxare diferentiata.
Eficientizarea activitatii Consiliului Concurentei in scopul unei mai bune reglementari pe piata de productie de materii prime.
Supravegherea politicilor de piata ale multinationalelor in raport cu producatorii autohtoni.

3.Politica monetara
Criza financiara a avut un impact puternic asupra capacitatii intreprinderilor si administratiilor europene de a finanta proiecte de investitii si de inovare. in vederea realizarii obiectivelor propuse de Uniunea Europeana este esentiala eficientizarea reglementarilor in domeniul financiar. in acest sens, Comisia Europeana propune actiuni de dezvoltare a unor solutii de finantare inovatoare care sa sprijine obiectivele ce urmeaza a fi asumate pentru urmatorul deceniu.
Printre aceste masuri se numara elaborarea unor noi instrumente de finantare, in special in cooperare cu BEI/FEI si cu sectorul privat care sa raspunda nevoilor intreprinderilor. UE are in vedere concretizarea unei piete europene eficiente a capitalului de risc care va facilita astfel in mare masura accesul direct al intreprinderilor la pietele de capital si va analiza metodele de stimulare a acordarii de fonduri catre sectorul privat, care sa asigure disponibilitatea finantarilor pentru intreprinderile tinere si pentru IMM-urile inovatoare.
Pentru Romania, UNPR propune masuri de atragere a finantarilor din mediul intern astfel incat politica restrictiva de finantare a grupurilor financiare internationale sa poata fi compensata prin masuri suplimentare si alternative. Stoparea creditarii excesive si intrarea in incapacitate de plata a multora dintre agentii economici a determinat o constrangere a pietei care trebuie depasita prin impunerea unor noi metode de finantare, de data aceasta mai prudente.
UNPR propune sprijinirea crearii de fonduri de investitii autohtone si sporirea implicarii singurei institutii de creditare cu capital 100% romanesc, CEC Bank. Patronatul se poate implica in crearea noilor fonduri de investitii prin reunirea unui numar mare de participanti cu capital relativ mic care sa se implice in investitii comune, cu conditia debirocratizarii si a unor reglementari permisive.
De asemenea, UNPR propune sprijinirea dezvoltarii noilor instrumente de finantare oferite de piata bursiera si atragerea de noi investitori.
4.Agricultura
Politica agricola a Romaniei a dat dovada in ultimii ani de lipsa de consecventa si perspective. De aceea, atingerea obiectivelor Agendei 2020 este aproape imposibila fara masuri economice coerente si o viziune unitara a sistemului agricol.
UNPR propune integrarea sistemului agricol romanesc intr-o strategie de dezvoltare economica ce va include in acelasi timp si domenii adiacente cum ar fi educatia, energia sau dezvoltarea antreprenoriala. Este nevoie in primul rand de restructurarea totala a sistemului de subventii agricole si folosirea acestor resurse pentru acordarea de prime de productie si promovarea produselor agricole romanesti pentru export.
Dezvoltarea antreprenoriatului in mediul rural este o componenta esentiala  a acestei strategii. Acordarea de consultanta si sprijin economic micro, intreprinderilor din domeniul agricol este doar primul pas pentru o strategie eficienta.
Atragerea tinerilor si intelectualilor in mediul rural nu se poate face doar prin constructia de case, ci prin implementarea unui spatiu economic propice pentru dezvoltarea unor comunitati agricole. UNPR propune realizarea unui plan de dezvoltare rurala care sa implice crearea de micro-comunitati bazate pe afaceri locale.  
Pentru realizarea acestor obiective nationale strategice UNPR propune reducerea fiscalitatii pentru productia de produse agricole ecologice.
5. Educatie
Obiective Agenda Lisabona 2020: Procentul persoanelor care renunta devreme la studii sa scada sub 10% si cel putin 40% dintre tineri sa aiba studii superioare.
Solutia UNPR pentru Romania: invatamant racordat la cerintele economiei reale.
Procentul tinerilor care urmeaza studii medii si studii universitare in tara noastra este comparabil cu media Uniunii Europene. Totusi, sistemul de invatamant nu este corelat cu cerintele pietei fortei de munca, 25% dintre tineri cu varste cuprinse intre 16 si 25 de ani fiind someri.

Propunerile UNPR sunt:
– Investitii pentru echiparea scolilor, liceelor si universitatilor romanesti cu tehnologie performanta. Acces la internet in banda larga pentru toate institutiile de invatamant din tara.
– Selectie, competitie si pregatire continua pentru cadrele didactice.
– Cooperare internationala in domeniu
– Cooptarea specialistilor din cadrul patronatelor in echipele care elaboreaza programele scolare.
– Refacerea invatamantului de meserii
Obiective pentru Romania in 2020:
– Crearea unei categorii puternice de persoane cu studii medii, pregatite in diversele meserii cerute pe piata.
– Cel putin trei universitati romanesti in topul primelor 500 din lume, in prezent nefiind niciuna.
– Orientarea invatamatului spre pregatirea de specialisti in domenii de varf ale stiintei si tehnicii.
6. Cercetare si dezvoltare
         Obiective Agenda Lisabona 2020: Investitii de 3%  din bugetul fiecarei tari membra UE in cercetare si dezvoltare.
 Solutia UNPR pentru Romania: Parteneriat public – privat in domeniul cercetarii si dezvoltarii.
 Romania investeste in prezent numai 0,6% din PIB in cercetare si dezvoltare. Efectele subfinantarii acestui sector se regasesc in slaba competitivitate a firmelor si produselor romanesti pe pietele internationale.
Propunerile UNPR sunt:
– Realizarea unei strategii nationale multianuale, care sa stabileasca principalele domenii pentru investitii in cercetare si dezvoltare, in functie de nevoile pietei.
– Cooptarea mediului economic privat in elaborarea programelor de cercetare.
– Stabilirea de parteneriate intre universitati, institute de cercetare si societati din mediul privat, in asa fel incat produsele cercetarii sa nu fie pur teoretice, ci sa aiba aplicativitate in economie.
– Sprijinirea intreprinderilor in elaborarea propriilor programe de cercetare si dezvoltare.
Obiective pentru Romania 2020:
– 3% din PIB investiti in cercetare si dezvoltare.
– Cercetare pentru mediul privat si nu doar cercetare fundamentala.
– Atragerea cercetatorilor romani care lucreaza in strainatate in programe de cercetare nationale, creandu-le conditii pentru reintoarcerea in tara.
7. Piata fortei de munca
Obiective Agenda Lisabona 2020: 75% din populatia Uniunii sa aiba un loc de munca, reducerea somajului si in special a somajului de lunga durata, facilitarea accesului tinerilor la un loc de munca, reducerea discrepantei intre numarul barbatilor si al femeilor angajate, sprijinirea ramanerii si reintoarcerii persoanelor in varsta in campul muncii.
 Solutia UNPR pentru Romania: Cresterea productivitatii muncii, pentru cresterea numarului locurilor de munca si al salariilor.
 Pentru o piata a fortei de munca dinamica si flexibila, UNPR are urmatoarele propuneri:
– Flexibilizarea legislatiei muncii, si in special a Codului Muncii.
–  Reducerea CAS cu cel putin doua puncte procentuale.
– Facilitati fiscale pentru firmele care angajeaza someri sau alte persoane din categorii defavorizate.
– Programe nationale de recalificare profesionala, orientate spre cerintele actuale ale pietei.
Obiective pentru Romania 2020:
– Locuri de munca pentru cel putin 70% din populatia cu varsta de munca.
– Reducerea la jumatate a persoanelor care lucreaza peste granita, prin crearea de locuri de munca bine remunerate in tara.
– Cresterea productivitatii muncii la cel putin 75% din media Uniunii Europene.
– Salarii de 75% din media Uniunii Europene.

CONCLUZII
Destinul Romaniei ca tara europeana depinde exclusiv de masurile pe termen scurt si mediu pe care le va lua clasa politica din tara noastra. Uniunea Nationala a Patronatului Roman a fost si va ramane un partener onest de discutii pentru oricare dintre guvernele care vor da dovada de vointa politica pentru a face schimbari radicale ale sistemului. Credem ca numai cu o implicare majora a tuturor partenerilor sociali vom reusi sa punem in aplicare un plan de redresare economica de lunga durata a Romaniei. De aceea, consideram ca rolul patronatului este esential in aceasta perioada in care Romania trebuie sa-si aleaga drumul. Avem incredere ca partenerii UNPR de la Bruxelles vor sprijini initiativele menite sa aduca firmele romanesti intr-o competitie europeana bazata pe calitate si inovatie, devenind astfel un partener de incredere al Uniunii Europene.
Prin aplicarea masurilor propuse de UNPR, Romania poate deveni in urmatorii zece ani unul dintre principalii actori economici pe piata europeana, fara a-si pierde identitatea si valorile nationale.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here