KAZAHSTAN – 20 DE ANI DE INDEPENDENTA, PACE SI CONSTRUCTIE

0
174
kazahstan-foto-articol

kazahstan-foto-articolSecretele miracolului economic kazah
Astazi, intr-o lume bantuita de spectrul crizei economice, obisnuita cu eufemismul cresterii economice negative, cu spectrul

reducerii investitiilor si al somajului, modelul economic kazah pare impresionant. in anii cei mai grei ai crizei, economia kazaha a continuat sa creasca cu un ritm mediu de 3% anual, a continuat sa produca locuri de munca si prosperitate, ajungand la un varf de competitivitate in regiunea Asiei Centrale. Care este succesul acestei cresteri economice fara egal in regiune? Un raspuns simplist ar fi bogatia in rezerve naturale de gaz si petrol a Kazahstanului , dar acest raspuns este incomplet si ne duce pe o panta gresita.  Zeci de alte tari se bucura de asa zisa mana petroliera si gazifera, fara ca aceste atuuri sa modifice tabloul unor economii slabe , sarace si bantuite de coruptie. Modelul kazah se bazeaza in mod clar pe alte elemente suplimentare.

Kazahstan: o economie bazata pe export

In 1991, cand  Kazahstanul pornea pe drumul independentei, rezervele sale de petrol si gaze erau incomplet exploatate, liniile de export petrolier si de gaze erau indreptate doar spre economia rusa , care nu mai putea plati aceste influxuri energetice , iar tara era chiar in incapacitate de a-si asigura necesarul energetic propriu, cu atat mai putin sa devina un jucator pe piata mondiala a petrolului si a  gazelor. Anumiti experti credeau ca marile rezerve energetice ale Kazahstanului vor ramane ne exploatate, din lipsa de capital, tehnologie si expertiza.

Pariul negativ  a fost pierdut

In doar 20 de ani, Kazahstanul a stiut sa isi diversifice reteaua de parteneri si sa devina un jucator energetic complex, care asigura dezvoltarea puterii economice chineze, asigura necesarul de energie al Uniunii Europene si al economiei rusesti, avand, in acelasi  timp, deschise coridoare energetice spre Golful Persic si spre Marea Mediterana. Investitiile in economia kazaha au depasit 120 de miliarde de dolari in ultimii 20 de ani, iar rezervele valutare ale tarii au trecut de 60 de miliarde de dolari. Explicatiile acestui miracol economic sunt nenumarate: un climat investitional deschis , sprijin acordat investitorilor strategici, sprijin acordat investitorilor kazahi, diversificarea partenerilor externi pentru a obtine un pret cat mai bun pentru materiile prime exportate de Kazahastan.

Kazahstan – o economie bazata pe investitiile de stat

Kazahstanul a inteles rapid un adevar al economiilor dezvoltate, fara un sprijin al statului fata de activitatea economica, fara preluarea de catre stat a unor cheltuieli de dezvoltare si cercetare ce nu pot fi suportate de catre agentii privati. Aceeasi necesitate sprijinului statului apare si in cadrul investitiilor in infrastructura fara de care  economia nu va fi nici dezvoltata, nici competitiva. Ca atare, in acesti 20 de ani investitiile economice ale statului au ajuns la 30 % din Produsul Intern Brut, asigurand o rata de crestere economica de 8% inainte de criza si de 3% in timpul crizei. Astfel, economia kazaha ofera acum un portret complet diferit de a cel de acum 20 de ani: o economie moderna, competitiva, bazata pe export si in continua crestere si care de acum se poate baza si pe o piata interna de peste 16 milioane de locuitori si cu un produs per capita de peste 9.000 de dolari .

Economia kazaha creste in timp de criza. Care e secretul?

in timp ce economia mondiala se restrange si cererea de materii prime stagneaza sau scade, totusi economia kazaha cunoaste o crestere sanatoasa in ultimii ani. Misterul se explica simplu: un plan ambitios de dezvoltare pe perioada 2010-2014 si intitulat simplu si clar  Programul pentru Dezvoltare Industriala Accelerata si Inovatie. Planul va crea, doar in 2011, peste 24.000 de noi locuri de munca in 152 de noi intreprinderi ce vor fi infiintate si va fi realizata o investitie in economia productiva de peste 14% din Produsul Intern Brut. in total, pe parcursul programului vor fi finalizate 294 de proiecte industriale si peste 207.000 de noi locuri de munca vor fi create   spre a moderniza economia kazaha , astfel incat somajul sa nu depaseasca 5% , asta in in conditiile in care populatia va creste cu inca 2 milioane de locuitori, de la 16 la 18 milioane, pana in 2020. Totodata, planul nu se concentreaza doar pe investitiile in industrie. Agricultura este si ea vizata, Kazahstanul ,care a trecut deja de la stadiul de importator de alimente la cel de exportator, va trece acum la un export sustinut de produse animaliere pentru pietele din Orientul Mijlociu. Care este deci misterul cresterii economiei kazahe in timp de criza? Statul nu s-a retras din economie lasand economia sa lupte singura cu criza ci a continut sa sustina activitatea economica, apoi nu a investit resursele nici in consum, nici in sustinerea sectoarelor bancare, ci in sustinerea sectoarelor direct productive care mentin economia in actiune. in final, statul kazah a inteles ABC-ul economiei de piata keynesiene , anume ca fara investiti directe ale statului, nici o economie nu poate rezista si a luat deciziile necesare impulsionand cresterea economica a Kazahstanului.

Investitia in oameni

Toate aceste eforturi nu ar fi avut acelasi succes daca statul kazah s-ar fi indreptat doar spre un model economic de piata libera, fara sa fie interesat si de latura sociala, de investitia in oameni. Economia nu poate fuctiona fara specialisti, fara cadre profesionalizate si baza oricarei dezvoltari economice sta in oameni si in pregatirea lor. Ca atare, toate planurile economice din ultimii 20 de ani, au pus la baza lor investitia in sistemul universitar performant al Kazahstanului, parteneriate cu universitatile de top din lume, atragerea de cadre didactice prestigioase si investitia  in baza materiala, toate au asigurat Kazahstanului o dezvoltare rapida in domeniu, ajungand pe locuri fruntase in topul cercetarii si inovatiei-singura baza a competitivitatii economice. Atentia acordata cercetarii s-a reflectat in atragerea de investiii straine, numai Statele Unite au investit direct peste 5 miliarde de dolari doar in primele 6 luni ale lui 2010. Alti investitori de top, atrasi de climatul favorabil al Kazahstanului si de potentialul sau uman  sunt:  Olanda, Marea Britanie, Franta si Italia, iar ritmul investitiilor straine a crescut in perioada crizei  datorita pozitiei strategice a Kazahstanului , la rascrucea pietelor in dezvoltare din India, China, Rusia si Asia Centrala. in plus, Kazahstanul a stiut sa se centreze in mijlocul unei uriase piete comune de peste 170 de milioane de locuitori si cu o cota de piata de 6.000 de miliarde de dolari, prin semnarea unui acord de anulare a barierelor  vamale cu Rusia si Belarus. in plus, toti investitorii straini apreciaza ca principala ratiune a prezentei lor in Kazahstan o reprezinta potentialul uman formidabil al tarii, cu o rata a alfabetizarii de peste 99.6% si cu o rata a scolarizarii universitare de peste 53%. Adunand la aceste argumente si obisnuitele reduceri sau anulari de taxe, anularea taxelor pe terenuri si investitii si venituri, toate acestea au creat imaginea unui paradis investitional in Kazahstan, dupa cum scria Aset Issekeshev, Ministrul Noilor Tehnologii si al Industriei din Kazahstan.

Drumul Matasii: varianta moderna

Toata lumea isi aduce aminte de vestitul Drum al Matasii, care lega bogatiile Asiei de pietele dornice de matase, aur, pier si mirodenii ale Europei. Astazi, cand piata europeana doreste cu aceeasi pasiune gazul si petrolul Asiei, un nou Drum al Matasii isi deschide portile si trece bineinteles pe teritoriul Kazahstanului precum trecea si acum 500 de ani. Proiectul unui ambitios Drum al Matasii, ce leaga Vestul Chinei cu Vestul Europei, este noul proiect ce pune Kazahstanul in centrul dezvoltarii economice mondiale. Noul drum va pune laolalta cai ferate, sosele largi, trenuri de mare viteza pentru  marfa si pasageri, containere de transport si conductze de apa, gaze si petrol. in plus drumul va avea noi ramificatii spre Iran si Turcia, alte doua piete in rapida dezvoltare. Cand drumul va fi completat, el va lega bogatul potential economic al Chinei, cu r
esursele energetice ale Asiei Centrale si Orientului Mijlociu cu piata dezvoltata a Europei Occidentale si cu piete din Orientul Mijlociu si Marea Mediterana. Noul drum va masura 8.455 de km si va aduce in 10 zile orice produs si calator de la Beijing la Sankt Petersburg si in Vestul Europei , drumul de pana acum, maritim, fiind de 36.300 de kilometri si fiind acoperit in 45 de zile, deci o reducere drastica a timpului si a parcursului este extrem de marcanta si benefica pentru dezvoltarea economica  a regiunilor traversate. Noul drum va beneficia de peste 110 de milione de tone de cargo si va creste la peste 500 de miloane in urmatorii 5 ani. Aceste investitii in infrastructura si in mijloacele de transport isi vor face simtite efectele benefice asupra economiilor din China, Japonia, Coreea de Sud si zona de est a Asiei. Fezabilitatea proiectului a fost garantata de Banca Mondiala care a si alocat 2 miliarde de dolari pentru proiect  sponsorizand refacerea a peste 1.000 de kilometri de cale ferata , in timp ce Kazahstanul va aloca 15 miliarde pentru acest ambitios proiect. Studiile de fezabilitate vorbesc despre o rata a profitabilitatii de 30% anual, astfel incat in 3 ani sumele investite vor fi recuperate, iar alte peste 58 de proiecte de investitii vor beneficia de aportul acestui plan. Fara acest proiect Vestul Chinei ar ramane o regiune nedezvoltata, ocolita de miracolul economic chinezesc prezent pe coasta Pacificului, la fel imensele rezerve de petrol, gaze si materii prime ale Asiei Centrale ar ramane prea scumpe si departate de piata europeana , cea indiana si cea mondiala, blocand refacerea economiei mondiale. in plus economia europeana , ce ramane  in urma competitorilor americani si a asiatici, isi poate regasi suflul cu ajutorul rezervelor Asiei Centrale, in final o piata de 200 de miloane de locuitori ai Asiei Centrale si Europei de Est  devin parte a economiei mondiale. Normal, economia kazaha nu va avea decat de beneficiat din acest proiect.

Bancile kazahe pornesc la cucerirea pietei islamice

in momentul in care sistemul bancar mondial incepe sa tremure din toate incheieturile, dupa 20 de ani de consolidare, sistemul bancar kazah porneste la cucerirea pietelor islamice. Sistemul bancar kazah este cunoscut pentru sanatatea sa, obtinuta prin criterii de eficienta foarte stricte si prin controlul  sustinut al activitatior bancare si consolidat  prin  rezerve masive pastrate la banca centrala. Acum, Kazahstanul vrea sa intre pe piata mondiala a produselor bancare pe usa bancilor islamice. Asa cum se stie, sistemul financiar mondial este constituit din sistemul bancar traditional , ce ocupa 65% din piata si o zona de 35 % ocupata de sistemul bancar islamic, sistem ce mentine o anumita structura conforma principiilor islamice. Aceasta zona doreste Kazahstanul sa o cucereasca,  cu obiectiv anul 2020 , an in care Kazahstanul trebuie sa devina lider al sistemului bancar islamic. Acest obiectiv va fi obtinut prin finantarea de catre Kazahstan a proiectelor centrate pe transport, cai ferate si sosele  si pe zona energiilor alternative si in general numai in proiecte economice pe termen lung. Unul din aceste proiecte il constituie primul autobahn din Asia Centrala, cu un cost estimat de 762 de milioane de dolari si cu o lungime de 220 de kilometri si care va permite o viteza medie de 140 de kilometri pe ora. Proiectul dezvoltarii sistemului bancar kazah , ca un sistem bancar regional si apoi ca un sistem bancar mondial este unul ambitios si care are toate sansele sa reuseasca intr-o lume ce incearca sa isi revina dupa socul crizei si care are nevoie urgenta de finantare masiva si flexibila , iar decizia strategica de a intra pe piata creditelor si a proiectelor pe termen lung, este una extrem de eficienta in conditiile in care celelalte tari au iesit de pe aceasta piata tocmai datorita riscurilor ridicate prevazute in termen de criza.

Lectii ale Kazahstanului

Care sunt lectiile pe care economia kazaha le ofera lumii ce incearca sa iasa din criza? in primul rand, ca nu exista dezvoltare fara un puternic sector de stat si fara  un sprijin investitional al statului, pentru sectoare econmice nevralgice, ce au nevoie de investitii majore si sustinute, imposibil de efectuat de firme private. Apoi, nicio dezvoltare economica nu este posibila fara o dezvoltare umana: fara investitii in sistemul educational, in sistemul medical si in cel social, nu va exista nici impulsul de munca si nici productivitatea  necesara unei dezvoltari economice. in final, ultimul invatamant este ca fara proiecte de infrastructura ambitioase si fara racordarea la economia mondiala, nici o tara nu se  poate dezvolta si nu isi poate valorifica potentialul. Kazahstanul a invatat aceste lectii si succesul sau economic, in timp de criza e marturia ineluctabila a acestui suces. Depinde doar de alte tari sa copieze un model de succes.
ANTON CARAGEA (articol preluat din revista Business Adviser, nr. 63)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here