Jumătate dintre români apelează la antibiotice  pentru răceli comune sau dureri în gât

0
504

 

  • Un nou studiu global lansat în timpul Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Antibioticelor (WAAW, 18-24 noiembrie) arată o dependență ridicată de antibiotice pentru tratarea afecțiunilor respiratorii, cum ar fi durerile în gât[1].
  • Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât[2] și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună. Cu toate acestea, aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât.  

 

București, 18 noiembrie 2022 – Cu ocazia Săptămânii dedicate conștientizării folosirii corecte a antibioticelor (WORLD ANTIMICROBIAL AWARENESS WEEK), marcată anual în perioada 18-24 noiembrie, Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei, cu sprijinul Reckitt, lansează campania WAAW! Tot ce nu știai despre antibiotice și cum să tratezi corect o răceală comună, cu scopul de a oferi românilor informații educaționale despre tratarea corectă a răcelii în sezonul rece.

 

În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia)[3]. Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial[4]. Studiul Sore Throat & Antibiotic Resistance (STAR), inițiat de Parteneriatul Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) cu sprijinul Reckitt, realizat în mai 2022 și dat publicității în această săptămână, dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice pentru o durere în gât. Studiul a constatat că peste jumătate dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune respiratorie precum durerea în gât în ultimele șase luni, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât. Studiul, realizat pe 12.000 de persoane din întreaga lume, arată că în ultimele 6 luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenții au fost durerea în gât, strănutul, nasul înfundat și rinoreea. Mulți români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice.

 

“Sezonul rece este în toi și vedem o explozie a cazurilor de viroze atât la adulți, cât și la copii. În România încă ne confruntăm deseori cu pacienți care vin în cabinete sau la farmacie pentru a cere antibiotice pentru a trata simple răceli sau dureri în gât. Este important să creștem gradul de educație, pentru a avea arme să tratăm infecții mai grave care chiar au nevoie de antimicrobiene”, a declarat Dr. Dina Mergeani, Președintele Societății Naționale de Medicina Familiei.

 

Infecțiile căilor aeriene superioare (nas, sinusuri, faringe, laringe, ureche) sunt responsabile de o mare parte a consumului nejustificat de antibiotice. Cei mai mulți pacienți nu au nevoie de antibiotice ci doar de medicație simptomatică (antitermice, antiinflamatoare, descongestionante nazale, vitamina C, etc.) pentru a se recupera. În jur de 90% din durerile în gât au o etiologie virală și nu necesită antibiotice. Rata ridicată de prescriere a antibioticelor pentru viroze respiratorii contribuie semnificativ la creșterea rezistenței bacteriene”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General Societatea Română de Rinologie.

 

“Este important ca românii să înțeleagă cum putem trata corect o răceală comună sau o durere în gât, apelând de cele mai multe la tratamente simptomatice. Campania pe care o lansăm azi își propune să aducă în atenție obiceiurile de consum de antibiotice și să educe cu privire la rolul acestora și al altor medicamente în tratarea infecțiile căilor respiratorii superioare, a declarat Dr. Vlad Budu, Președinte Executiv, Societatea Română de Rinologie.

 

Date cheie din studiul STAR pentru România, respondenți 25–34 de ani:

  • 49% cred că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât;
  • 36% consideră că nu au suficiente cunoștințe pentru a trata bolile respiratorii fără antibiotice; 23% s-ar simți anxioși să fie tratați pentru boli respiratorii fără antibiotice;
  • 57% cred că antibioticele ameliorează durerea;
  • 54% sunt de acord că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și gripă; 54% sunt de acord că antibioticele ameliorează rapid simptomele;
  • 42% cred că antibioticele ar trebui să fie disponibile la cerere de la farmacie, iar 35% cred că ar trebui să fie disponibile fără prescripție medicală;
  • 46% sunt de acord că ar trebui păstrate antibioticele rămase pentru data viitoare când familia se îmbolnăvește;
  • doar 69% cred că sunt destul de bine informați despre modul în care antibioticele acționează asupra bolilor respiratorii; 63% sunt îngrijorați de rezistența la antibiotice, 49% ar fi interesați să afle mai multe despre rezistența la antibiotice.

Despre World Antimicrobial Awareness Week (WAAW):

Anual, în perioada 18-24 noiembrie, este marcată la nivel global săptămâna dedicată conștientizării rezistenței antimicrobiene. Anul acesta tema centrală a World Antimicrobial Awareness Week (WAAW) este ”Împreună prevenim rezistența antimicrobiană”[5]. Rezistența antimicrobiană (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenţi antimicrobieni devin ineficienţi, iar infecţiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, a creșterii severității bolii și chiar de moarte.

 

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății[6]. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani și implică anumite costuri ce depășesc 1 miliard USD[7]. În 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate în dezvoltare clinică ce se adresează listei OMS de agenți patogeni prioritari și doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate rămâne o problemă majoră[8].

 

Informații și materiale despre campanie se vor afla pe canalele online ale celor două societăți. De asemenea, printre activitățile campaniei vor fi realizarea unor materiale media și social media, participarea la interviuri și emisiuni și atragerea în campanie a altor societăți medicale, experți, lideri de opinie și influenceri.

[1] Reckitt. Respiratory Study Global Report. Reckitt/Harris Interactive. May 2022.

[2] Reckitt. Respiratory Study Global Report. Reckitt/Harris Interactive. May 2022. Data on file; Worrall, Graham J. Acute sore throat. Canadian family physician Medecin de famille canadien vol. 53,11 (2007): 1961-2

[3] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext

[4] https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02724-0/fulltext

[5] Campaign Guide by Food and Agriculture Organization of the UN, UN Environment Programme, WHO, World Organization for Animal Health

[6] https://www.who.int/news/item/29-04-2019-new-report-calls-for-urgent-action-to-avert-antimicrobial-resistance-crisis

[7] Campaign Guide by Food and Agriculture Organization of the UN, UN Environment Programme, WHO, World Organization for Animal Health

[8] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antimicrobial-resistance

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here