“Incercam sa schimbam filozofia de abordare a crizei in Romania” – anunta purtatorul de cuvant al ACPR, Dan Matei Agathon

0
229
agathon2

agathon2Ce aduce noul programul anticriza, prezentat recent de Alianta Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR)?
  Incercam sa schimbam filozofia de abordare a crizei in Romania. De la Keynes incoace, nu exista decat doua solutii de iesire din criza: ori prin mari investitii publice, ori prin reducerea impozitarii.

 Despre mari investitii discutam de mult si nu facem nimic. Din ceea ce se prefigureaza pentru anul 2011, din ceea ce a prezentat presedintele Traian Basescu acum cateva zile, din declaratiile facute de seful Misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, nu credem ca vom avea anul viitor investitii publice de anvergura. Ori, investitii publice – ca o metoda sigura, directa si imediata de a iesi din criza – inseamna, in economia Romaniei, cel putin 20 de miliarde de euro in mari lucrari, care sa dea de lucru la sute de mii de oameni si care sa porneasca pe orizontala industriile ce concura la realizarea unui astfel de proiect. Numai tronsonul de autostrada Comarnic – Predeal ar insemna absorbtia intregii productii de ciment si de fier-beton a Romaniei pe un an. Dar este evident ca nu putem conta pe mari investitii publice!
  Si-atunci, propunem Guvernului Boc o revolutie, in sensul de a-si asuma raspunderea si curajul de a reduce cota unica la 10%! Astazi, Romania este o “insula” cu o cota de 16%, inconjurata de tari care de mult aplica sistemul de reducere a cotei unice, in general, in jurul a 10%. Este evident ca aceasta reducere ar insemna reintrarea Romaniei in circuitul de atractie pentru investitorii straini, dar si romani. Cu cateva zile in urma, Jeffrey Franks spunea ca Misiunea Economica din octombrie va avea drept principale obiective, pe de o parte, diminuarea arieratelor statului fata de sectorul privat, iar – pe de alta parte – imposibilitatea de a majora taxe si impozite in Romania, considerand, ca si noi toti de altfel, ca suntem o tara suprafiscalizata. Sigur ca principala problema pe care ar putea sa o aiba guvernul – si in special ministrul Finantelor – ar fi ca o reducere a taxelor ar insemna, in mod direct, o reducere a veniturilor la buget. Dar specialistii din departamentele ACPR, precum si cei din fiecare dintre cele noua mari confederatii patronale componente, vin cu solutii de crestere a acestor venituri.
  Va place poker-ul? Mie imi place! Este un joc interesant…. Mai ales poker-ul online. Iar, ceea ce putini oameni stiu, cifra de afaceri a pariurilor online in Romania este de 500 de milioane de euro ! Sunt banii pe care jucatorii din tara ii dau anual unor companii straine care – dupa cercetari sumare pe care le-am facut noi – isi au sediile in Nepal. Cum se poate impozita acest sistem de jocuri online? Foarte simplu: chemam reprezentantii acelor firme in Bucuresti si le spunem asa: “in Uniunea Europeana, multe tari studiaza posibilitatea interzicerii  activitatii de pariuri online! Ori platiti impozitele exact asa cum se platesc la pariurile sportive din Romania, ori – daca nu – elaboram o lege prin care interzicem activitatea aceasta pe teritoriul romanesc”. O a doua solutie ar fi o lege prin care sistemul de poker online sa fie realizat doar de companii cu sediul in tara noastra, fiindca in Romania vor fi cu certitudine impozitate. si chiar le oferim prilejul sa le impozitam nu cu 16%, ci cu 10%! in acelasi timp, jucatorii romani ce castiga sume importante din aceste jocuri online vor trebui sa plateasca impozit in conditii similare cu cele ale pariurilor sportive, adica 25% pentru orice suma castigata care depaseste sase milioane de lei vechi. Asadar, iata o sursa de venituri bugetare la care nu se gandeste nimeni, iar noi o propunem noului ministru de Finante, pentru a studia posibilitatea rapida a unor modificari legislative in acest sens. Este o treaba care se poate rezolva cu usurinta in trei zile.
O a alta propunere a ACPR se refera la spatiile comerciale neprivatizate. Nmai in Capitala exista 4.600 de astfel de spatii. A existat o lege care a incercat rezolvarea privatizarii lor, acum cativa ani. Principiul de baza al acelei legi este faptul ca 15% din sumele incasate prin privatizarea spatiilor comerciale raman la primariile de sector, iar restul se constituie venit la bugetul de stat. Numai pentru Bucuresti, daca luam un pret mediu de 100 de mii de euro pentru un spatiu si inmultim cu 4.600 si daca scadem cei 15%, banii care ar urma sa ramana la primarii, faceti calculul sa vedeti cat rezulta pentru bugetul de stat! Asadar, iata o alta sursa importanta de bani ce a ramas intr-o stare incremenita, poate din cauza unor jocuri si interese directe si personale! Aceste spatii zac acum inutil in proprietatea statului.
   si asta nu e tot, pentru ca mai exista si o alta sursa importanta de venituri la bugetul statului! Este vorba despre impozitul pe terenul proprietatilor de lux din cartierele rezidentiale, impozit care acum este ridicol de mic. Iar eu cred ca, daca tot vorbim de solidaritate si de solutii de iesire din criza, atunci si aceste impozite ar trebui aduse nu la nivelul Parisului sau New York-ului, dar macar la nivelul zonelor de lux din Bucuresti si alte orase ale tarii. Cand poti da un milion de euro sa-ti construiesti o vila de lux, poti plati un impozit pe teren la nivelul a catorva mii de euro pe an!
si mai exista multe alte solutii de acest gen, pe care nu le voi mentiona acum. Dar as dori sa mai spun ca – pe langa acest « pilon » al schimbarii filozofiei iesirii din criza si a declansarii cresterii economice prin scaderea nivelului cotei unice de impozitare, o masura curajoasa si oarecum socanta, mai propunem guvernului un al doilea pilon: programul anticriza al Romaniei (conceput in interiorul unei « celule de criza », in care sa fie studiat de partile ce reprezinta parteneriatul social, respectiv : guvern, patronate si sindicate) sa nu ramana la nivel national, ci sa fie defalcat pe cele opt euroregiuni ale Romaniei. Fiecare euroregiune are un specific al ei, are o anumita parte a economiei tarii mai dezvoltata decat in alte regiuni, are caracteristici locale, astfel incat sa gasim parti componente din programul national anticriza in fiecare dintre cele opt euroregiuni, ceea ce reprezinta principiul de baza al descentralizarii.
  in sfarsit, o ultima propunere anticriza propusa de noi este urmatoarea:  la un termen limita de 31 decembrie, toate societatile comerciale din Romania, daca-si platesc datoria de baza pe care o au la stat, sa fie scutite de plata penalitatilor de intarziere care vin din urma si care de multe ori ajung sa dubleze datoria de baza! Astfel, sa se ofere o perioada de gratie si-atunci ar fi inca o solutie pentru atragerea rapida de venituri la bugetul de stat, in conditiile in care se aplica diminuarea cotei unice la 10%. in acest fel, sprijinim economia reala si in acelasi timp aducem un flux imediat de bani la bugetul de stat.

Avem nevoie de un nou Acord cu Fondul Monetar International (FMI)?
 Avem nevoie si o sa va explic de ce. Numai ca, inainte de asta, vreau sa spun ca eu nu sunt un fan al FMI, pentru ca inca nu am uitat exemplul Argentinei si pentru ca nu-i pot ierta pe marii specialisti in economie ai Fondului care nu s-au gandit nici un moment ca vine o mare criza internationala! De atlfel, acesta este si motivul pentru care, acum, FMI are o atitudine mult mai flexibila decat in urma cu cativa ani, cand – daca iti dadea un imprumut – se comporta exact ca un camatar! Acum, Fondul are o politica mai deschisa pentru ca si-a dat seama ca numai in acest fel se mai poate indrepta ceva.
 Dar sa revin la intrebare. Romania are nevoie de un nou acord cu FMI pentru ca anul viitor nu vom avea decat o crestere economica “modesta”, dupa cum spunea Jeffrey Franks, iar el s-a gandit la 0,5%, desi oficialii romani spun ca se prefigureaza o crestere de 1 – 2%. Dar nici macar o crestere de 2% nu-ti permite sa rupi orice legatura cu Fondul si sa-ti acoperi singur deficitul bugetar. Iar deficitul bugetar arata ca in continuare Romania cheltuieste mai mult decat produce. Avem nevoie de un nou imprumut de la FMI pentru ca anul viitor va trebui sa transferam de la bugetul de stat, catre bugetul de asigurari sociale, pentru plata pensiilor, 3,8 miliarde de euro! Avem nevoie si pentru ca va ajunge la scadenta o parte din imprumuturile de 20 de miliarde de euro. Am avea nevoie de un nou imprumut de la Fondul Monetar International si pentru a-l dirija direct catre investitii. 

Ce parere aveti despre sistemul de impozitare a drepturilor de autor?
 ACPR-ul a fost primul bloc din zona patronat-sindicat care a cerut inca de la inceput ca retinerea impozitului sa se faca direct la sursa, pentru a nu pune pe drumuri 500.000 de oameni. De asemenea, nu suntem de acord cu majorarea impozitului. Credem ca nu e nevoie de o astfel de masura nici din punct de vedere politic, nici economic si nici social. si mai credem ca deficitul bugetar al Romaniei nu se acopera impozitand actorii, cantaretii si ziaristii, ci prin relansarea economie Romaniei.

Institutul de Statistica a publicat cifre ce arata ca, pe ici, pe colo, sunt cresteri procentuale care ar putea sugera ca incepem sa iesim din criza economica. Dvs, ca reprezentant al patronatelor, simtiti acest lucru?
 Deocamdata nu se vede ca am iesi din criza, iar eu am explicat ca nu trebuie sa fii mare specialist in macroeconomie ca sa-ti dai seama ca iesirea dintr-o criza se produce dupa ce se stabilizeaza cresterea, adica dupa ce ai crestzere economica trei trimestre consecutive, ceea ce nu e cazul la noi!

Dar, dincolo de statistica si de definitia iesirii din criza, sunt semnale ca incep sa mearga afacerile in Romania?
 Nu! Nici macar pe exporturi nu se constata acest lucru, pentru ca, daca vrem sa mearga exporturile, ar trebui ca “locomotivele Europei” – acolo unde merg 70% dintre exporturile noastre, adica, Germania, Italia si Franta – sa reporneasca motoarele din plin. Ori, deocamdata ele sunt “locomotive cu aburi”. Iar pe consum intern cu atat mai mult nu se simte nimic, pentru ca scaderea salariilor si disponibilizarile au condus la diminuarea acestui consum! Noi asteptam cu drag sa simtim efectele benefice ale unei cresteri economice, dar mai avem de asteptat!
Daniel Negut

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here