De ce nu iese greva la romani? Vezi explicatiile sociologilor

0
210
greva-oameni-putini

greva-oameni-putiniGreva generala in Romania inseamna greva generala a unora. Dintr-un milion de bugetari anuntati de sindicalisti, luni au fost in greva doar 400.000. Cum de romanii nu reusesc sa lupte pana la capat pentru acelasi scop?

  Pentru ca istoria a jucat un rol de moderator, spun sociologii. Mai exact perioada comunista, care a ramas intiparita in mintea noastra. Ne-am revoltat o data si bine.
Suntem un popor cuminte, care nu are traditie in ceea ce priveste protestul si care este inca bantuit de comunism, sustin sociologii.

„Noi nu avem o cultura a protestului. Am avut proteste ca un model cultural. Dar nu avem o cultura a grevei, o cultura a solidaritatii in greva, o cultura a luptei impotriva spargatorilor de greva”, crede  sociologul Alfred Bulai.

„Exista diferente majore la noi. Majoritatea acestor miscari a fost pe modelul din decembrie, al perioadei de inceput din anii ’90, un model al protestului violent. Iar acest tip de protest mergea cand oamenii aveau acest model proaspat in minte, cand societatea nu era stratificata, diferentele intre cei bogati si cei saraci fiind mici. Deci aveai o masa mare care avea aceleasi probleme”, a mai spus Alfred Bulai.

Sociologii: in spatiul romanesc miscarile de protest au sanse mici de reusita

„Memoria comunismului a avut un rol in ceea ce s-a intamplat cu aceasta greva. Suntem destul de uzati si fizic si moral pentru a ne mai implica in actiuni de strada de acest gen. Iar atunci cand o facem, o facem putin cu scenografie pe modelul occidental, dar nu ne reuseste intotdeauna”, spune sociologul Mirel Banica.

Cu toate ca liderii sindicali din Romania au fost prin Occident, vazand probabil modelul de protest de acolo, sociologii spun ca acestia au incercat sa mobilizeze masele, insa fara succes.

„In Romania, nu se reuseste mobilizarea maselor in numele unei idei, unui principiu. Nu avem traditia tulburarilor de strada. Pentru noi istoria a jucat rolul de moderator. in Franta, oamenii au o indelungata traditie a luptei impotriva statului. Acestia sunt in permanenta in conflict cu statul”, a mai spus Mirel Banica.

Romania nu este un caz singular cand vine vorba de apatie politica si de timiditate a protestului, acestea sunt simptome observabile in mai toate tarile din fostul bloc socialist. „Fortele sociale sunt confuze, dezintegrate si demoralizate”, a explicat, pentru revista saptamanala Corso, antropologul Jakob Rigi care preda la Universitatea Central-Europeana din Budapesta cursuri despre miscarile sociale vechi si noi.
Cauzele acestei dezagregari sociale au radacini istorice. De vina e regimul stalinist care a desfiintat sindicatele, a restrans pana la inexistenta dreptul la asociere libera si a eliminat organizatiile independente. Postcomunismul a venit cu un al doilea val de atomizare, de data aceasta, cu iz neo-liberal. „Cred ca aceasta este patologia Europei de Est”,  a argumentat Rigi.

Intelectualii au si ei partea lor de vina. Spre nenorocul est-europenilor, e de parere Jakob Rigi, intelectualii care au facut dizidenta impotriva regimului comunist au imbratisat apoi ideologia neo-liberala a pietei si au propagat-o, fara alternativa, prin intermediul universitatilor si a mass-media.

Numarul participantilor la  proteste va creste odata cu aplicarea masurilor de austeritate

Pe de alta parte, romanii sunt invatati sa rabde, sa aiba intotdeauana o varianta de rezerva, iar pentru a fi mobilizata cu adevarat o masa mare de oameni este nevoie de timp.

„Oamenii vor participa in masura mult mai mare, insa dupa ce vor aparea efectele reducerilor anuntate de Guvern. Acum oamenii au fost doar speriati. Pana in toamna nu vor fi miscari ample, deoarece oamenii incearca zeci de variante, incearca sa se descurce, desi nemultumirea va fi din ce in ce mai mare”, a mai spus Alfred Bulai.

Aproximativ 400.000 de bugetari, fata de un milion cati erau anuntati, au fost in greva, iar Bacalaureatul s-a desfasurat normal. in prima zi, greva a fost mai mult sonora, iar cei mai multi dintre protestatari s-au resemnat cu o banderola pe mana, ori au spart greva din motive strict financiare, in conditiile in care o zi fara lucru inseamna o zi scazuta din salariu. (Sursa: realitatea.net)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here