Criza forței de muncă. Corelarea sistemului de învățământ universitar cu piața muncii

0
595

București, 27 noiembrie

România se confruntă cu cea mai gravă criză a forței de muncă din istoria recentă. 4 milioane de români au părăsit țara pentru a lucra dincolo de granițe, cifra de școlarizare a scăzut dramatic în ultimii 10 ani, abandonul școlar a crescut, iar evoluția demografică a țării ne arată că baza de resursă umană se reduce de la an la an. Prin corelare, numeroși indicatori reflectă un tablou în cel mai bun caz nefericit. În fapt, mediul academic, mediul de afaceri și statul român, per ansamblu, au o o problemă majoră, a cărei dimensiuni crește pe zi ce trece, cu efecte vizibile în economie și în ceea ce înseamnă bunul mers și performanța unui stat.

Una dintre soluțiile identificate de mediul de business și cel academic este învățământul universitar de tip dual, un model educațional-profesional, aplicat cu succes în mai multe țări din Uniunea Europeană, un model care îmbină pregătirea teoretică cu cea practică și care nu este încă reglementat legislativ în România.

Despre învățământul de tip dual, despre actuala criză prin care trece piața muncii, despre legătura încă firavă dintre sistemul tradițional educațional și nevoile reale ale angajatorilor din economia României s-a discutat in extenso în cadrul dezbaterii ’’Criza forței de muncă. Corelarea sistemului de învățământ universitar cu piața muncii”, organizată de INTACT MEDIA GROUP și compania Kaufland România, alături de Academia de Studii Economice, cu susținerea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România). La evenimentul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, au fost prezentate și concluziile raportului “Cercetări asupra studiului dual la nivel universitar în România” realizat de Academia de Studii Economice București.

Evenimentul a reunit membri ai Guvernului, reprezentanți ai mediului academic, mediului de afaceri, asociațiilor din domeniu, dar şi personalităţi cu expertiză recunoscută în domeniu. La dezbatere au participat: Valer HANCAȘ Corporate Affairs & Communications Manager, Kaufland România, prof. univ. dr. Dorel PARASCHIV, Prorector, Academia de Studii Economice, conf. univ. dr. Tănase STAMULE, Prodecan FABIZ, Academia de Studii Economice, conf. univ. dr. Vasile STRAT, Academia de Studii Economice București, lect. univ. dr. Simona CHIRICĂ, Academia de Studii Economice București, dar și ministrul Educației Naționale, Ecaterina ANDRONESCU, ministrul Fondurilor Europene, Rovana PLUMB, ministrul Finanțelor Publice, Eugen TEODOROVICI, președintele Clubului Economic German Brașov Werner BRAUN, șef lucr. dr. ing. ec. Cristina FENIȘER, director extensie universitară Alba Iulia, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Liviu POP, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tinere și sport, Senatul României și vicepreședintele Comisiei echivalente din Camera Deputaților, Ödön SZABÓ, Daniel ZAMFIR, președintele Comisiei economică, industrii și servicii, Senatul României, dar și Dragoș ANASTASIU, președintele Camerei de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK România) și Stelian FEDORCA, președinte cu rang de secretar de stat, Autoritatea Națională pentru Formarea Profesională în Sistem Dual din România

“”Ne-am lovit de multe ori de situații în care am avut nevoie de oameni pregătiți. Realist vorbind, acești oameni nu mai vin de pe băncile facultății. E o situație care are un impact asupra noastră, dar și asupra altor companii. (…) Am demarat realizarea unui studiu alături de profesori de la Academia de Studii Economice pentru oportunitatea introducerii în România a învățământului dual. Rezultatele sunt îmbucurătoare. Învățământul dual poate reprezenta ieșirea din situația de pe piața muncii. E vorba de încurajarea potențialului tinerilor din România, dar și despre șansa țării de a se transforma în hub educațional. (…)  Noi de la Kaufland vedem în realitatea mediului de business oportunitatea de a avea o contribuție la nivel social. Fiind unul dintre cei mai mari angajatori de pe piața privată, dorim sa ne asumăm această responsabilitate. Noi credem că inițiativa este esențială’’, a spus Valer HANCAȘCorporate Affairs & Communications Manager, Kaufland România, enumerând doar câteva dintre motivele care au stat la baza colaborării dintre Kaufland România și Academia de Studii Economice pentru introducerea învățământului de tip dual în România. “În cazul studiului universitar dual, formarea profesională se face în funcție de nevoile reale ale firmei. Studenții pot înțelege în profunzime specificațiile companiei. Noi susținem colaborarea între universități și companii, deoarece poate conduce la orientarea în carieră a viitorilor candidați. Statul poate deveni un actor important, alăturându-se companiilor și universităților. (…) Credem cu putere în acest demers deoarece programele sunt orientate realist spre nevoile pieței și ne bazăm pe sprijinul statului pentru construirea unui cadru legal care să înleasnască cooperarea între mediul academic și mediul privat”, a mai precizat Hancaș.

’’Programul își propune să combine educația academică tradițonală cu mediul de afaceri. Ne propunem să devenim un hub regional de formare pentru studenți în acest sistem dual de învățământ, complementar business și academic. Astfel de programe îi ajută pe studenți să dobândească acele competențe pentru o prestație cât mai bună în mediul de business”, a explicat și prof. univ. dr. Dorel PARASCHIV, Prorector, Academia de Studii Economice.

Despre concluziile studiului desfășurat de ASE și Kaufland a vorbit în detaliu conf. univ. dr. Tănase STAMULE, prodecan FABIZ, Academia de Studii Economice,.

’’Tipul acesta de învățământ a început în Germania în anii 1970. S-a extins apoi în Austria, Elveția, Olanda, Franța și țările nordice. Azi, nu mai este un model german, ci deja un model european. Și în SUA se dorește preluarea acestui model. (…) Printre avantaje se numără dobândirea de competențe directe în timpul studenției, stabilizarea populației în orașele mai mici, atragerea tinerilor în aceste zone, accesul companiilor la tineri, posibilitățile mari ca studenții să rămână în companii după studii, pentru Universități, avantajul sprijinului și investițiilor din partea companiilor’’, a explicat prodecanul FABIZ, din cadrul ASE.  Dintre specializările în învățământul dual au fost enumerate ingineria, economia, sănătate și studiile sociale. Necorelarea studiilor teoretice cu specializarea profesională, așa cum se întâmplă în România, este și una dintre cauzele șomajului ridicat în rândul tinerilor, de 20-25%, o problemă pe care implementarea învățământului dual o poate rezolva sau măcar diminua, a mai spus conf. univ. dr. Tănase STAMULE.

Cât privește reacția tinerilor la conceptul de învățământ dual, conf. univ. dr. Vasile STRAT, Academia de Studii Economice București susține că mai bine de jumătate consideră că ar fi un stil de învățământ eficient. ’’Am realizat o cercetare calitativă în rândul liceenilor. Am vrut să vedem ce avantaje văd ei, care le sunt așteptările. Salariul mai mare, șansele mai mari de a obține un loc de muncă și dezvoltarea activităților sociale sunt principalele avantaje pe care le văd liceenii,’’ a mai spus profesorul Strat.

Din punct de vedere juridic, există o bază legală de plecare pentru reglementarea învățământului universitar dual. Este vorba de învățământul dual preuniversitar, deja existent în România de mai mult timp. ’’Suntem în zona de vid legislativ, pentru implementare avem nevoie de cadru legal corespunzător. Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe sunt factorii importanți pentru stabilirea reglementărilor corespunzătoare. Din punct de vedere fiscal, acest proiect presupune o bază materială consistentă, pusă la dispoziție de operatorii economici,’’ a punctat lect. univ. dr. Simona CHIRICĂ, Academia de Studii Economice București

După prezentarea a numeroase argumente în favoarea reglementării învățământului universitar dual în România, cei 3 miniștri prezenți la dezbatere s-au declarat deschiși cu privire la acest nou concept de învățământ universitar, care îmbină mai aplicat teoria cu practica în companii, dar au punctat și câteva alte aspecte pe care trebuie să le ia în considerare și mediul de business.

“România are o mare problemă cu forța de muncă, problema e legată de migrație. Cu 4 milioane de români care muncesc afară, nu avem cum să nu le resimțim lipsa aici. (…) Trebuie să tratăm cu înțelepciune orice abordare. Nu respingem nicio idee nouă, trebuie să preluăm ce e favorabil sistemului, dar cu multă înțelepciune. Dacă ar fi resurse suficiente, poate ar merita să facem ce se cere pentru învățământul dual. Dar nu avem atât de multe resurse. Iar înainte de învățământul universitar dual trebuie să ne uităm către cel preuniversitar dual. Se simte nevoia să reorientăm aceste licee spre piața muncii. (…) Va exista întotdeauna un conflict între piața muncii și scoală, în încercarea de a crea un echilibru, școala are responsabilitatea să-i ofere studentului pregătirea de bază pentru ca acesta să se orienteze apoi către un loc de muncă’’, a spus ministrul Educației Naționale, Ecaterina ANDRONESCU. Misiunea de a crea pregătirea studentului este misiunea universității, a mai spus aceasta.

E nevoie ca școala și mediul de afaceri să lucreze împreună, dar pentru școala profesională integrală în sistem dual, de exemplu, nu există partenerii necesari, a atras atenția ministrul Andronescu, punctând nevoia ca mai multe companii să fie interesate de investiția în acest sistem dual de învățământ pentru ca acest concept să fie unul de succes.

Ministrul Fondurilor Europene Rovana PLUMB a dat asigurări că bani există pentru finanțarea parțială a acestui tip de învățământ. ’’În acest moment lucrăm cu Ministerul Educației pentru lansarea unui apel de 90 de milioane de euro. Vă invit să avem o discuție, astfel încât, pe lângă bursele pe care le acordăm în cadrul acestui concept să asigurăm și tot ce înseamnă dotare materială, mentorat și toate celelalte elemente componente. Nu mergem pe costuri standard, ci decontăm ce cheltuială se face pe acest tip de investiție în învățământ dual,’’ a spus ministrul Plumb.

De departe, cel mai deschis reglementării legislative a învățământului universitar dual a fost Eugen TEODOROVICI, ministrul Finanțelor Publice având o abordare pragmatică asupra situației. ’’Veniți cu o propunere concretă despre cum ar trebui prins învățământul universitar dual în legea educației, care va ajunge în Parlamentul anul viitor. Ar fi bine să se facă până la finalul acestui an, pentru că termenul e strâns. Avem toată deschiderea’’, a mai spus acesta.

Exemple de bune practici există deja în România, sub formă de parteneriate încheiate de universități cu diverse companii. Scopurile, în definitiv, sunt aceleași, doar că acum e nevoie de o aplicabilitate mai largă, o umbrelă legislativă armonizată pentru toți actorii implicați.

’’Zona Alba Iulie e o zonă cu o industrie puternică, industrie care cere astfel de absolvenți de învățământ dual. Pe lângă faptul că studenții noștri au locuri de muncă, unii se implică și în zona socială, rămân în orașele lor. A crescut vertiginos numărul de studenți angajați în firme, faptul că ne-am apropiat de mediul de afaceri ne-a crescut nivelul de angajabilitate a studenților noștri. E un exemplu de practică de pe urma căruia avem rezultate. Cred că legea ne va permite o mai mare apropiere de mediul de afaceri. Am colaborat cu mediul de afaceri pentru discipline opționale și facultative, iar la masterate avem deja un sistem dual, colaborăm cu firmele, avem masterate specifice, acreditate în colaborare cu firmele, foarte atractive pentru angajatori și pentru studenții noștri’’, a precizat șef lucr. dr. ing. ec. Cristina FENIȘER, director extensie universitară Alba Iulia, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca

’’Facultatea din România are un mare avantaj, e excepțional de bine pregătită teoretic. Germania e excepțional de bine pregătită pentru a implementa ce ai învățat. Haideți să încercăm să le punem împreună. Problema mare în România e încă aplicarea practică, colaborarea universităților cu firmele. Sunt progrese, dat nu până unde trebuie. Un mare avantaj al învățământului dual e că ajută performanța. Unii studenți sunt mai pregătiți pe zona practică, alții pe zona teoretică”, a  spus președintele Clubului Economic German Brașov Werner BRAUN. 

Dragoș ANASTASIU, președintele Camerei de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK România) este de părere că suntem într-o criză profundă, iar învățământul dual poate rezolva într-adevăr lucrurile. Nu doar că au plecat oameni, dar și la nivel calitativ și chiar la nivelul atitudinii, care vine din familie și de la profesori, avem o problemă. Foarte mult proiecte sunt blocate pentru că nu există forță de muncă. Asta e ceva cert. (…) Dar statul nu poate rezolva această problemă de unul singur. Noi din mediul de afaceri trebuie să ne implicăm și pentru asta avem și noi nevoie de educație antreprenorială. Învățământul dual nu e gratis, e o investiție. Dar e singura soluție’’’, a explicat  Anastasiu.

Senatorii Daniel ZAMFIR și Liviu POP, președinții Comisiilor de economie, industrii și servicii și, respectiv, de învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României au susținut și aceștia că trebuie identificate soluții pentru rezolvarea crizei de pe piața muncii. “În construcții vom avea nevoie anul viitor de 600.000 de oameni. De unde îi vom aduce? Trebuie să încetăm să mai exportăm forța de muncă’’, a precizat Daniel Zamfir, în timp ce Liviu POP a accentuat nevoia ca marile companii să se aplece și către școlile profesionale, pe care statul român oricum le finanțează, fâcând referire la învățământul dual preuniversitar, deja existent în România. „Acest proiect de sistem dual pentru școlile profesionale a fost introdus în 2012. Rolul nostru, la Autoritatea Națională pentru Calificări, e de a sprijini mediul economic să întărească, să investească în forța de muncă, să schimbăm mentalitatea societății asupra școlii profesionale. În 2013, am avut a doua generație de înscrieri în sistem dual. Au fost 7 pe loc. E îmbucurător”, a spus și prof.dr.ing. Tiberiu DOBRESCU, președintele Autorității Naționale pentru Calificări.

În finalul dezbaterii, apelul la unitate și colaborare a venit din partea lui Iulian IANCU, președintele Comsiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. ’’E o dramă a României această temă, criza forței de muncă și involuția demografică. Nu știu cât mai rezistăm, am trecut prin șocuri demografice pe care alte popoare nu le surmontează. Am pierdut foarte mulți oameni. Azi, din 8 milioane de persoane active, aproape 2 milioane nu se regăsesc pe piața muncii. Trebuie găsite soluții, de la fonduri europene, la investiți. Am închis 10.000 de patroni în 10 ani, avem ramuri întregi care au dispărut. Ce s-a întâmplat cu acea forță de muncă specializată? Unde s-a dus? Noi făceam avioane, locomotive, vapoare, tractoare, acum facem cutii de viteză, sisteme de frânare, cabluri electrice. Acest lucru a determinat migrarea masivă a forței de muncă. Eu nu pot să fac față competitivității economiei europene. Trebuie să fim uniți, să identificăm soluțiile.”

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here