Bucuresti, 20 octombrie 2026 – Conferinta „Revolutia tehnologica si reglementarea Inteligentei Artificiale: beneficii, oportunitati, riscuri” s-a desfasurat in perioada 14–15 octombrie 2026, la Bucuresti, reunind peste 120 de reprezentanti ai institutiilor europene si nationale, autoritatilor de reglementare, sistemului judiciar, mediului academic si mediului de afaceri.
Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, in parteneriat cu Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, Think Tank 360, Women in Data Science Romania si Centrul pentru Analize Strategice.
Reprezentanta Comisiei Europene in Romania evidentiaza faptul ca:
„Inteligenta artificiala ne influenteaza decisiv viitorul, iar Romania are specialisti, companii si cercetatori care pot contribui la dezvoltarea acestei tehnologii. Pentru a valorifica acest potential, avem nevoie nu doar de un cadru de reglementare clar si predictibil, ci si de investitii, infrastructura, acces la date si competente. Este esential ca inteligenta artificiala sa fie implementata efectiv in economie, in administratie si in serviciile publice, intr-un mod responsabil, care pastreaza controlul uman si protejeaza cetatenii.”
Din perspectiva Think Tank 360, reglementarea inteligentei artificiale trebuie sa sustina dezvoltarea economica si adoptarea responsabila a tehnologiei:
„Reglementarea inteligentei artificiale nu trebuie privita doar ca o obligatie de conformare, ci si ca o oportunitate strategica pentru Romania de a construi incredere, de a accelera inovarea si de a-si consolida competitivitatea economica. Pentru ca AI Act sa produca rezultate concrete, este esential sa conectam cadrul legislativ la realitatile companiilor, la capacitatea institutiilor si la investitiile in competente si tehnologie. Prin aceasta conferinta, Think Tank 360 isi propune sa contribuie la un dialog strategic intre autoritati, mediul academic si sectorul privat, astfel incat adoptarea responsabila a inteligentei artificiale sa devina un motor al dezvoltarii economice si sociale a Romaniei.”
Pe parcursul celor doua zile, participantii au analizat implicatiile juridice, economice si sociale ale dezvoltarii inteligentei artificiale, cu accent pe aplicarea Regulamentului european privind inteligenta artificiala (AI Act), costurile de conformare, competitivitatea companiilor, digitalizarea justitiei si securitatea infrastructurilor critice. Programul a cuprins patru paneluri si peste 20 de teme de discutie.
Unul dintre subiectele centrale a fost impactul AI Act asupra mediului de afaceri. Participantii au discutat despre modul in care obligatiile de conformare pot influenta costurile operationale, deciziile de investitii si accesul companiilor la pietele internationale. Totodata, au fost analizate beneficiile potentiale ale unor standarde comune de securitate si transparenta, precum si rolul acestora in consolidarea increderii clientilor si partenerilor.
Dezbaterile au evidentiat necesitatea evaluarii atat a costurilor directe si indirecte ale conformarii, cat si a riscurilor economice asociate intarzierii adoptarii inteligentei artificiale. In acest context, predictibilitatea cadrului legislativ si proportionalitatea obligatiilor au fost abordate ca elemente importante pentru competitivitatea si dezvoltarea companiilor.
O alta tema a vizat implicatiile juridice ale utilizarii AI, inclusiv transparenta proceselor decizionale, raspunderea pentru deciziile asistate de sisteme automatizate si protejarea drepturilor fundamentale. Panelul dedicat justitiei digitale a abordat interoperabilitatea, identitatea digitala, protectia datelor, drepturile procedurale si utilizarea inteligentei artificiale in activitatea judiciara. In cadrul discutiilor a fost subliniata importanta mentinerii unor mecanisme adecvate de verificare umana si de contestare a deciziilor.
Dezbaterile au vizat si corelarea Regulamentului european privind inteligenta artificiala cu alte acte legislative europene, precum Regulamentul general privind protectia datelor (GDPR), Regulamentul privind rezilienta operationala digitala a sectorului financiar (DORA) si Directiva privind securitatea retelelor si a sistemelor informatice (NIS2). Participantii au discutat despre necesitatea unei aplicari coerente a acestor reglementari, pentru a evita suprapunerea obligatiilor administrative, a reduce costurile de conformare si a asigura un cadru legislativ clar si predictibil pentru companii.
In ceea ce priveste finantarea inovarii, conferinta a abordat predictibilitatea fiscala pentru proiectele de cercetare si dezvoltare, criteriile de eligibilitate pentru facilitatile fiscale si accesul companiilor la infrastructuri tehnologice avansate. Printre instrumentele discutate s-au numarat proiectele importante de interes european comun (IPCEI) si serviciile oferite prin AI Factories, care pot facilita accesul la resurse de calcul, testare si expertiza.
Securitatea digitala si protectia infrastructurilor critice au completat agenda conferintei. Temele abordate au inclus obligatiile entitatilor esentiale, implementarea NIS2 si a Cyber Resilience Act, raportarea incidentelor in contexte de reglementare suprapusa si provocarile asociate cloudului guvernamental.
Conferinta a urmarit facilitarea dialogului intre autoritati, mediul academic, sistemul judiciar si sectorul privat, in vederea identificarii unor solutii care sa coreleze obiectivele reglementarii europene cu nevoile concrete ale economiei si societatii romanesti.
Prin aceasta initiativa, organizatorii isi propun sa dezvolte o platforma anuala de dialog strategic privind reglementarea inteligentei artificiale si impactul transformarii digitale in Romania.
Mai multe informatii: https://ai-law.ro/
