Datele aferente trimestrului I 2026, publicate de Institutul Național de Statistică, indică o deteriorare a activității din comerțul cu amănuntul, reflectată prin reducerea cifrei de afaceri totale și prin scăderea accentuată a segmentului produselor nealimentare.
Evoluția negativă a comerțului cu amănuntul generează efecte economice mai ample:
- încetinirea ritmului de creștere economică;
- reducerea contribuției consumului privat la PIB;
- diminuarea încasărilor bugetare din TVA și impozite;
- reducerea investițiilor private;
- creșterea riscului de insolvență în rândul IMM-urilor.
În perioada ianuarie–martie 2026, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% ca serie brută și cu 5,0% ca serie ajustată sezonier față de trimestrul I 2025. Evoluția negativă a fost determinată în principal de reducerea vânzărilor de produse nealimentare, care au înregistrat cea mai accentuată scădere.
Această evoluție are implicații directe asupra IMM-urilor, care dețin o pondere importantă în sectorul comerțului cu amănuntul și care sunt mai vulnerabile la fluctuațiile cererii, presiunile inflaționiste și creșterea costurilor operaționale.
- Evoluția principalilor indicatori în trimestrul I 2026
Trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul I 2025:
- cifra de afaceri totală din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,8% (serie brută);
- în luna martie 2026 comparativ cu martie 2025, scăderea a fost de 3,2% ajustat sezonier.
Datele indică o diminuare a consumului populației, în special în segmentele neesențiale, pe fondul unei prudențe sporite a consumatorilor.
- Evoluția pe segmente de activitate
- a) Produse alimentare, băuturi și tutun
- scădere de 2,7% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
- scădere de 3,0% în martie 2026 față de martie 2025.
Deși segmentul alimentar este relativ stabil comparativ cu alte domenii, reducerea consumului indică presiuni asupra puterii de cumpărare a populației. Reducerea puterii de cumpărare determină orientarea consumatorilor către produse mai ieftine și promoții, iar micile magazine alimentare sunt afectate de concurența hipermarketurilor, creșterea costurilor de aprovizionare si reducerea marjelor comerciale.
- b) Produse nealimentare – segmentul cel mai afectat
- scădere de 9,3% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
- scădere de 7,4% în martie 2026 față de martie 2025.
Aceasta scădere indică o reducere semnificativă a cheltuielilor discreționare ale populației. Bunurile nealimentare sunt considerate cheltuieli care pot fi amânate, iar sectoarele care se confruntă cu cele mai mari dificultăți includ serviciile și producția/distribuția de îmbrăcăminte și încălțăminte, mobilier, produse electrocasnice, articole de lux și produse pentru agrement.
- c) Carburanți
- scădere de 2,5% în trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025;
- în martie 2026 s-a înregistrat totuși o creștere de 4,1% față de martie 2025.
Evoluția mixtă a acestui segment reflectă influența prețurilor la combustibili, care au inregistrat cea mai accentuată majorare în martie 2026 cu peste 20% față de prețurile din martie 2025, atingând maxime istorice de peste 10 lei/litru pe fondul crizei din Orientul Mijlociu.
- Impactul asupra IMM-urilor
- a) Reducerea veniturilor și presiunea asupra lichidității
Scăderea cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul afectează direct veniturile IMM-urilor, în special din comerțul nealimentar, care dispun de rezerve financiare limitate și sunt mai expuse riscurilor generate de scăderea vânzărilor.
Diminuarea încasărilor conduce la:
- dificultăți în acoperirea cheltuielilor fixe;
- presiuni asupra fluxului de numerar;
- întârzieri la plata furnizorilor;
- creșterea gradului de îndatorare pe termen scurt.
Acest context favorizează marile lanțuri comerciale cu putere mare de negociere față de furnizori și platformele online cu costuri operaționale reduse.
- b) Reducerea investițiilor și amânarea extinderii activității
În condițiile unei cereri mai reduse și ale incertitudinii economice, multe IMM-uri vor adopta politici prudente de investiții, apelând la:
- amânarea modernizării spațiilor comerciale;
- reducerea investițiilor în digitalizare;
- limitarea deschiderii de noi puncte de lucru;
- diminuarea achizițiilor de echipamente și stocuri.
Pe termen mediu, această tendință poate reduce competitivitatea IMM-urilor în raport cu marile lanțuri comerciale.
- c) Presiuni asupra ocupării forței de muncă
Scăderea vânzărilor poate determina întreprinderile mici să reducă costurile cu personalul, optând pentru:
- înghețarea angajărilor;
- reducerea programului de lucru;
- renunțarea la personal temporar;
- disponibilizări în sectoarele cele mai afectate.
Sectorul comerțului este unul dintre cei mai importanți angajatori pentru forța de muncă cu nivel mediu de calificare, iar reducerea activității IMM-urilor poate avea efecte sociale semnificative.
”Adaptabilitatea, controlul costurilor și digitalizarea reprezintă factori esențiali pentru menținerea competitivității și sustenabilității IMM-urilor. Întreprinderile mici trebuie să își accelereze digitalizare prin dezvoltarea magazinelor online, utilizarea platformelor de livrare și investiții în marketing digital, acestea contribuind pe termen lung la creșterea rezilienței IMM-urilor”, a declarat dl. Florin Jianu, președintele IMM România.
