CNIPMMR: Apel pentru salvarea economiei

0
1135

Către: ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ
În atenția: Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României
Către: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
În atenția: Domnului Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților
Domnului Titus Corlățean, Președintele Interimar al Senatului
Către: GUVERNUL ROMÂNIEI
În atenția: Domnului Ludovic Orban, Prim-Ministrul României
Către: PREȘEDINȚII PARTIDELOR PARLAMENTARE DIN ROMÂNIA
În atenția: Domnului Marcel Ciolacu, Președintele PSD
Domnului Ludovic Orban, Președintele PNL
Domnului Dan Barna, Președintele USR
Domnului Călin Popescu Tăriceanu, Președintele ALDE
Domnului Victor Ponta, Președinte PRO România
Domnului Hunor Kelemen, Președintele UDMR
Domnului Eugen Tomac, Președintele PMP
Domnului Dacian Cioloș, Președintele PLUS
Subiect: Acționați ACUM, acționați INTENS și ÎMPREUNĂ CU NOI pentru salvarea economiei României!
Stimați domni,
Considerăm că în situația de față, ținând cont de măsurile anunțate până acum de autorități pentru
susținerea economiei românești în criza actuală, este nevoie de o regândire a modului în care statul
român trebuie să intervină, în sensul unei abordări extraordinare într-o situație extraordinară. Credem
că statul român ar trebui ca în condițiile prezente să se comporte precum un coacționar responsabil în
toate companiile românești.
Iată care sunt cele mai importante argumente și propuneri:
1. ECONOMIA ROMÂNEASCĂ ARE NEVOIE DE AJUTOR – INTERVENȚIE de până la 15% din PIB.
La nivelul actual al PIB-ului nominal al României și impactului estimat, intervenția de stat în economie
să fie substanțială, propunerea noastră fiind de până la 15% din PIB – ca. €30 miliarde €
ARGUMENT A : Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50% pe lună, în
următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20% pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din
acest an ar fi de peste 15%, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare
scenariul de bază, ci un scenariu optimist – scenariul de bază devine, pe zi ce trece, unul în care
economia globală ar intra într-o recesiune mai lungă, cu un nou vârf al crizei în toamnă, în loc să vedem
în Q4 semnele revenirii economice – dar chiar mergând pe acest scenariu optimist, guvernele trebuie să
ia măsuri economice de o magnitudine asemănătoare cu impactul crizei. Așa cum mai multe țări au
anunțat măsuri economice care sunt deja dublu-digit din PIB-ul anual al acelor țări, și Guvernul României
ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al
statului, deci prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru
gospodăriile/persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul
inițial bugetat pentru 2020 – investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de
muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția
digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu
doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice, care pot
ajuta temporar, dar sunt măsuri paleative și nu vor preveni colapsul multor companii, în același timp ele
nereprezentând un suport material din partea statului român, ținând cont de magnitudinea șocului
economic estimat.
ARGUMENT B – Pactul de Stabilitate și Creștere a fost suspendat de Uniunea Europeană, în timp ce
România este în continuare una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE la nivel guvernamental:
datoria guvernamentală era încă în gama 35% din PIB la finalul anului 2019, în condițiile în care media la
nivelul UE era de ca. 85% din PIB-ul Uniunii, unele țări fiind la 100% din PIB sau chiar mai mult, cum ar fi
economii importante ale UE, ca Franța sau Italia. Cu alte cuvinte, chiar dacă statul român ar aloca sume
consistente economiei naționale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca
procent din PIB față de celelalte țări UE. Sau invers, în acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult
decât alte țări, nemaifiind ținuți de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară
din Uniunea Europeană și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România
este încă departe chiar și cu această intervenție propusă. Gradul mic procentual de îndatorare ar putea
deveni un avantaj național în lupta cu recesiunea globală care urmează. România poate apela, desigur,
atât la instituții financiare naționale și internaționale, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor
mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării. Suntem conștienți că
România nu dispune de resursele altor țări mai dezvoltate, care alocă sume nemaivăzute până acum,
suntem conștienți de faptul că ar putea exista și efecte colaterale în urma unei astfel de intervenții
economice majore, consecințe din punct de vedere al monedei naționale, inflației etc., suntem
conștienți că sumele împrumutate ar putea costa mult și să fie lăsate moștenire nedorită următoarelor
generații. Dar credem că dacă acest efort nu se va face, consecințele vor fi și mai grave, pe termen lung.
Cu alte cuvinte, știm că este greu și sunt consecințe, dar credem că putem, avem de unde și este absolut
necesar.
CONSECINȚE:
A. CONSECINȚE IMEDIATE negative posibile ale neimplicării masive a Statului
În lipsa unei intervenții MASIVE și RAPIDE, estimăm că multe companii românești insuficient capitalizate
nu vor putea supraviețui acestei crize. Ne putem aștepta la câteva sute de mii de companii românești, în
special cele mici și medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaș
la nivelul angajaților lor, societății, dar și la nivelul întregului ecosistem de business din România; vorbim
despre o criză cauzată de CoViD19 care nu afectează companiile în funcție de co-morbiditățile lor, așa
cum s-a întâmplat cu virusul: companii oricât de bine finanțate și chiar cu un management excelent vor
muri foarte repede, vor fi victime ale acestei crize, dacă prin decizie guvernamentală, afacerea lor este
pur și simplu interzisă, vezi decretele de limitare a transportului de persoane, închiderea afacerilor din
turism și horeca, ordonanțele militare prin care s-au închis centrele comerciale, cabinetele
stomatologice etc. fără să existe măsuri compensatorii substanțiale din partea statului român. Pe de o
parte, vedem companii care, oricât de bine ar fi conduse și administrate, se prăbușesc pentru că obiectul
lor de activitate nu mai există. Pe de altă parte, mult mai multe companii românești se vor prăbuși în
această criză din cauza ajustării masive în jos a cererii, din cauza lipsei de cash, care se va propaga într-o
spirală rapid descendentă în toată economia: PRĂBUȘIREA CERERII DIN CAUZA LIPSEI DE CASH AR
ÎNSEMNA PRĂBUȘIREA ECONOMIEI ÎN ANSAMBLU!
B. CONSECINȚE POST-CRIZĂ
O intervenție substanțială a statului acum ar putea ajuta economia românească să nu intre în recesiune
(sau să treacă pe minus doar pe termen foarte scurt) și să încheie anul la un nivel bun, chiar pe creștere
de la an la an, situație care ar plasa România pe o poziție mult mai bună la nivel internațional ca
economie, competitivitate globală etc. Singura problemă este că România ar acumula o datorie
guvernamentală suplimentară, ajungând poate la 50% din PIB, dar rămânând oricum mult sub nivelul
mediu al UE, în timp ce lipsa intervenției ACUM poate arunca România într-o recesiune lungă și
profundă, cu mult peste cea înregistrată în 2009, deoarece criza de acum este una mult mai gravă, iar
țara noastră ar putea astfel pierde tot avansul realizat în ultimii ani pe drumul către convergența la
media Uniunii Europene – ca țară care a avut cea mai mare creștere procentuală din întregul bloc
comunitar, către media UE, în toată această perioadă – cu foarte slabe șanse de a mai reveni semnificativ
pe creștere în următoarea decadă, până în 2030 sau poate pe termen și mai lung!
2. APARATUL DE STAT TREBUIE ADAPTAT
Este nevoie de SOLIDARITATE în această perioadă între mediul public și mediul privat
Există riscul ca această criză să devină o dovadă în plus a faptului că statul nu își asumă responsabilitatea
necesară atât față de angajații din mediul privat, cât și față de cei de la stat. Reducerea cheltuielilor
aparatului de stat trebuie să devină o prioritate pentru a trece cu bine prin criză. În timp ce în mediul
privat am văzut încă din primele săptămâni ale crizei peste un milion de contracte de muncă
suspendate, cu o posibilă creștere către 2 milioane în următoarele săptămâni, plus alte sute de mii de
contracte cu salarii reduse din cauza crizei, angajații din mediul de stat nu au fost în niciun fel afectați de
criza CoViD19, din punct de vedere al veniturilor, până în acest moment.
Considerăm că solidaritatea între sistemul public și mediul privat în această situație este absolut
necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriașe din zona bugetară întregul sistem
economic din România se va prăbuși în această criză, ci și pentru faptul că, după terminarea acestei
crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine și
mai sigur să fie angajați în sistemul public din România și nu în economia reală, în mediul privat de
business.
CONCLUZIE: Vă propunem crearea unui GRUP DE CRIZĂ ECONOMICĂ la care să adere toți cei care pot
contribui la soluții (Guvernul României, partidele politice din Parlament, bancheri, mediul de afaceri) și
care, luând în calcul propunerea de mai sus să o analizeze în baza cifrelor reale din economie și să dea
un răspuns dacă și în ce măsură o „terapie de șoc”, așa cum o vede mediul de afaceri este posibilă și
viabilă și în România, similar cu alte state. Suntem conștienți că propunerea noastră va crea dispute și
dezbateri și asta ne și dorim să facem, ÎMPREUNĂ ȘI SOLIDARI.
Specialiștii din domeniile strategice împreună cu antreprenori și lideri de companii cu impact în
economie ar trebui să colaboreze activ pentru a realiza o strategie națională pentru ca după trecerea
crizei medicale să nu avem de-a face cu pagube iremediabile ale economiei românești. Suntem în
posesia unor analize detaliate pe care le punem la dispoziția grupului de specialiști pentru trecerea crizei
pentru a fi analizate.
Organizații semnatare
Antreprenori și manageri semnatari
Adrian Moț (manager general, TARGET E NEARSHORING), Adrian Pop (director, Fibrex Co), Adriana Calmanovici
(director, Piticutz Style), Adriana Duma (jurist, OVI PROD COM), Adriana Maria Tiris, (director departament fonduri
UE, PHIN TRANS Agency), Alexander Stuhlmuller (administrator, Astimp IT Solution), Alexandra Munteanu (avocat,
schoenherr), Alexandru Farcaș (președinte CA, GRUPUL CHIMICA), Alexandru Reff (managing partner, Deloitte),
Alina Roșca (partener fondator, SPARL Roșca și Asociații), Anca Rarău (administrator, Brandlogic Advisory), Anca
Vlad (fondator, Fildas), Andreea Mija (administrator, Expert Cleaning), Andrei Bogdan Rus (managing director,
Cicada Technologies), Andrei Kelemen (director executiv, Cluj IT Cluster), Andrei Trifan (business development
agent și francizat, Subway), Angela Roșca (managing partner, TaxHouse), Anuța Stan (director, Fairvalue
Consulting), Aurel Pălăcean (administrator, Alvis comserv), Beatrice Căsăneanu (manager executiv, AUTO MOTO
INVEST), Bianca Grip (general manager, GripADs), Bianca Muntean (director executiv, Transilvania IT Cluster),
Bianca Pădurean (administrator, Cluj Today Press), Bogdan Andriescu (CEO, Risk Control irb), Bogdan Botău
(fondator, Azaria Food), Bogdan Ciotlăuș (CEO, efectRO), Bogdan Herea-Buzatu (CEO, PitechPlus), Bogdan Spiridon
(director general, Europrim Intermed), Călin Baidoc (administrator, bitYes), Călin Lazăr (general manager, Blade
Solutions), Călin Pascu (proprietar, Agenția de Print), Călin Păușan (administrator, BASIC POINT), Carmen Iulia
Budușan (administrator, LifeMob Prod), Carmen Lica (director executiv, Asociația Centrul Step by Step pentru
Educație și Dezvoltare Profesională), Ciprian Borșan (președinte, Asociația Centrul pentru Dezvoltarea
Antreprenoriatului), Ciprian Costea (director general, Lola Tech România), Ciprian Matiș (general manager, Co
invest broker de asigurare), Ciprian Morcan (administrator, Hygia Consult), Claudia Indreica (CEO, Psihoselect),
Claudiu Baciu (managing partner, EMS Floor Group), Constanța Cherciu (director logistică, COMPANIA INDIILOR
ORIENTALE PROD), Constantin Radu (administrator, Costas), Cornel Sumedrea (administrator, MANAGEMENT
SOLUTIONS SUM), Cornelia Muraru-Ionel (președinte, Asociația IND-AGRO-POL), Corneliu Bodea (președinte/CEO,
Centrul Român al Energiei și Adrem), Cosmin Cosma (CEO, Finqware), Cosmin Porumb (COO, Hypermedia), Cosmin
Râță (general manager, ROTEAM), Costel Drăgan (director executiv, Temad), Costin Octavian Sorici (CEO, Neuron
English Ro), Crinela Popică (administrator, CRINALINA PERFORM), Cristian Dascălu (partener, ClujHUB,
Techcelerator și GapMinder VC), Cristian Erbașu (proprietar, Construcții Erbașu), Cristian Jeler (fondator & CEO,
C&M JELER), Cristian Mateș (COO, NetMatch), Cristian Pop (administrator, Clinica Dentară), Cristina Bâtlan
(fondator, Musette), Cristina Timiș (cofondator Grup Cris-Tim), Dan Berinde (manager, Coaching partners), Dan
Drăghici (administrator, Junior Med și CEO, grupul de firme Drăghici Dental), Dan Isai (CEO, Salad Box), Dan
Nicolăescu (corporate finance partner, Brexton), Dan Olteanu (CEO, Donuterie), Dan Ovidiu Mocan (manager,
CrossfitManiacs), Dan Paștiu (proprietar, Dabo internațional), Dan Pitic (director general, Ax Perpetuum Impex),
Dan Șchiopu (director general, Hyllan Pharma), Dan Șucu (fondator, Mobexpert), Daniel Mischie (CEO, City Grill),
Daniel Scorobete (administrator, Scorilosim simplu prestcom), Daniel Șimo (director fabrică, Eaton), Daniel Timofei
(consultant independent), Daniela Apolozan (director general, DocProcess), Daniela Marișcu (co-fondator, Aqua
Azur și CEO, Expert Aqua Zone), Decebal Popescu (antreprenor, Transport Academy), Delia Mureșan (director, RIA
SOLUTIONS), Delia Oprean (administrator, Coaching Consult), Dorina Ianc (director general, Nexia Consulting),
Doru Bombariu (director comercial, APICOLA COSTACHE), Dragoș Anastasiu (fondator Eurolines), Dragoș Dinu
(manager, DD Consultanță), Dragoș Jaliu (CEO, www.fonduri-structurale.ro și Grupul de Consultanță pentru
Dezvoltare), Dragoș Neacșu (membru al Consiliului, Bursa de Valori București), Dragoș Petrescu (fondator, Citygrill),
Dragoș Roșca (managing partner, Delta Asset Invest), Dragoș Spiridon (director comercial, AX Perpetuum Impex),
Ede Balint (administrator, Antares Romania), Edina Gaszpor (administrator, RE-TEXT STUDIO), Eduard Prodan
(administrator, EDU PROD COMPANY), Eduard Uzunov (fondator, Regatta), Elekes Piroska (administator, Hvac Pro
Instal), Emil Munteanu (CEO, Power Net Consulting), Erik Barna (CEO, Life Is Hard), Eugen Voicu (fondator, SAI
Certinvest), Eusediu Mărgășoiu (managing partner, The Network Strategy Consultants), Eva Gaszpor (președinte,
A.P. Transylvania Textile & Fashion), Felix Pătrășcanu (cofondator, FAN Courier), Felix Tătaru (președinte, GMP
Group), Flaviana Rotaru (președinte, ROHEALTH), Flaviu Zapca (CEO, CoreBuild), Florentin Boda (director General,
General Survey Corporation), Florentin Mănescu (administrator, Constam Procesare Oțel Buzău), Florentina
Ramona Pîrvu (administrator, Poiana fermecată), Florin Burac (director comercial, tudia), Florin Dradiciu (CEO, Dual
IT Software), Florin Furdui (country manager, Portland Trust), Florin Madar (fondator, Temad), Gabriel Biriș
(partener fondator, Biriș Goran), Gabriel Iștoc (CEO, B-Team Corrosion Protection), Gabriel Neculai Aftenie
(director general, Babylon Consult și vicepreședinte – coordonator voluntari, Asociația Open Knowledge), Gabriel S
Paal (vicepreședinte executiv, Proudfoot), Gabriela Blaj (manager, P&L Advisor), Gabriela Pîrvu (consilier, Clustero –
Asociația Clusterelor din România), Gavril Iepure (administrator, Multicom), Geanina Ioan (managing director, Chilli
Ideas), Georgiana Zamfirescu (director dezvoltare, MASTERBUILD), Gianina Lăzanu (managing partner, DGL
Consulting), Horațiu Rarău (administrator, SAB TRAINING COMPANY), Ioana Mihuț (medic dentist, CMMI DR
MIHUT IOANA ALINA), Ion Daniel (administrator, Noatex Buzău), Ion Lixandru (director, Camionlogistic), Ionel
Vîrvara (cofondator, Cadelplast Group), Iulia Ianasi (administrator, DEPLAST), Iulian Cîrciumaru (managing partner,
V7 Capital), Iulian Nedea (CEO, Simtel), Jacques de Boer (managing director, Printmasters), Jerome France
(acționar, EMI), Karoly Nagy (CEO, Promelek XXI), Ladislau Muller (director, RECOGNOS ROMANIA), Laurențiu
Ciocîrlan (managing partner, Hermes Capital Management), Levente Szakacs (managing partner, Pergamon RD),
Levente Szelyes (CEO, Softech), Liviu Drăgan (CEO, Druid), Liviu Sima (partener, IT GENETICS), Lucian Cojocaru
(director producție, Solaris Plant), Manuela Furdui (managing partner, FINEXPERT), Marian Brumă (administrator,
Mcr gres design), Mariana Constantinescu Brădescu (managing partner, ROCK STAR CONSTRUCT), Mariel Petric
(managing partner, Kangoopack), Marinela Negoescu (administrator, ECO MUSCELEANCA), Marius Bob
(administrator, DEMAR MOB DESIGN), Marius Cîmpean (manager, SHE IT), Marius Ciupercă (director general,
Setrio Soft), Marius Constantin (administrator, Donau Services), Marius Raul Bostan (acționar, Bostrust), Marius
Ghenea (managing partner, Catalyst România), Marius Ștefan (fondator, Autonom), Marius Țapu (director general,
Artsani Com și administrator, Arge Com Impex), Marius Veresezan (administrator, Digital Smile), Mălin Mălineanu
(director general, New Concept Travel), Mihai Brădescu (administrator, Mini Svema Impex), Mihai Marcu
(președinte, MedLife), Mihai Rohan (președinte, Cirom), Mihai Tătăran (director general, Avaelgo), Minela Neneciu
(administrator, Iceland INMAR Buzău), Miorita Melina Iordache (managing partner, Project Management
Solutions), Mirabela Miron (președinte, UGIR regiunea NE, organizația femeilor de afaceri UGIR și grupul de firme
Avisso), Mircea Gavrilă (administrator, Depisto Star), Mirela Puiu (manager, Impextrading București), Nicolae
Demetriade (director general, World Travel), Nicolae Onțiu (director general, ONE-IT), Nicolaie Lucian Stancu
(administrator, DILUMIR CONSULTING), Nicu Mardari (CEO, 7code), Nina Brădescu (director economic, Mini Svema
Impex), Nina Brătfălean (CGO, Virtual i Technologies), Oana Botolan (general manager, Cteam Human Capital),
Oana Laslau (administrator, Mein Job Unternehmen), Ovidiu Mățan (fondator și CEO, Today Software Solutions),
Ovidiu Pintea (managing partner, OPTIMA GROUP), Pamela Pop (director general, Eaton Electro Producție), Paulina
Mitrea (conf. univ. dr., Universitatea Tehnică Cluj-Napoca), Petru Păcuraru (CEO, HPDI), Philip Choban (CEO, Telios
Care), Radu Dan Ferdes (director vânzări, Ax Perpetuum Impex), Radu Moți (CEO, SERVER CONFIG), Radu Orban
(director General, Soft Tech Plus), Raul Doicescu (fondator, Bog’Art), Răzvan Costache (fondator, Avalon Media),
Răzvan Preda (manager, Tora Trading Services), Remus Bolba (director general, Napochim), Roxana Toader (sales
manager, Air Sea Forwarders), Rucsandra Hurezeanu (fondator, Ivatherm), Ruxandra Marin (senior partner,
Oxygen), Sabin Cernea (proprietar, Wu Xing & Fooda), Sabin Gîlceavă (administrator, Leverage Negotiation), Sara
Wechsler (administrator, Datsa Textil), Sebastian Botizan (colaborator, LEVEL UP GROUP), Sergiu Constantinescu
Brădescu (managing partner, Rock Star Construct), Silviu Dragomir (director general, Eucom Business Language),
Simona Gemeneanu (partener, Morphosis Capital), Simona Pirtea (managing partner, Enache Pirtea și Asociații),
Sorin Panțuru (fondator Mackenzie Capital Group și membru CA FDC Natura Group), Sorina Bucuraș (președinte,
Cluster TMV), Ștefana Joldea (administrator, Dsd Denta), Tamas Mozes (administrator, Mozes Manufaktura),
Tiberiu-Lucian Iriciuc (director general, Iriciuc Com), Tudor Galoș (director general, Tudor Galos Consulting), Tudor
Maroș (administrator, Maros Bike), Tudor Mihai (CEO, Innovating Society), Tudor Pasc (director executiv, BIZHUB –
ClujHub), Valentin Maior (CEO și confondator, Techmatch), Vasile Pop (administrator, Fermo sanodent), Victor
Dragomirescu (CEO, ROMANIAN SOFTWARE), Vlad Chițulescu (manager general, Silvador Company), Wargha
Enayati (fondator, Regina Maria), Zeno Căprariu (partener, Deloitte), Zsolt Sipos (administrator, Powersoft Business
Solutions).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here