ANIS: Măsuri de evitat în Planul Național de Investiții și Relansare Economică propus de Guvernul României

0
753

 

 

București – Iulie 2020: ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii IT, susține poziția Confederației Patronale Concordia referitoare la Planul Național de Investiții și Relansare Economică anunțat recent de Guvernul României. Totodată, Asociația vine cu câteva sugestii în completarea acestuia, cu scopul de a evita greșelile efectuate în trecut în domeniul finanțării antreprenoriatului în domeniile tehnologiilor de vârf și digitale, regăsite ca propuneri și în actualul plan.

 

Pentru finanțarea inovației nu trebuie vizat un anumit segment de vârstă

 

În primul rând, ANIS dorește să atragă atenția asupra percepției greșite, deși populare, conform căreia inovația este cel mai bine sprijinită finanțând antreprenoriatul în rândul studenților. Conform studiilor efectuate atât în SUA, cât și în România*, antreprenorii de succes își deschid startup-urile după vârsta de 40 de ani. Studiul american arată că rata de succes a startupup-urilor fondate de persoane sub 30 de ani este la jumătate chiar și față de cele fondate de persoane din grupa de vârstă 50-60 de ani (care, în percepția colectivă, nu sunt asociate cu ideea de startup sau antreprenoriat, deși în realitate creează afaceri de succes în domeniul tehnologiilor înalte);

 

Finanțarea în domeniile tehnologice nu trebuie condiționată de crearea unui anumit număr de locuri de muncă

 

Totodată, crearea de locuri de muncă nu trebuie să fie o condiție de finanțare în etapa de creație a unui produs inovativ în domeniul tehnologiilor de vârf. Mai mult, la nivel practic, este foarte important ca în acest caz echipa să fie cât mai mică. Altfel, banii antreprenorilor, ai investitorilor și banii din granturi, cum sunt cele propuse prin Planul de Investiții și Relansare Economică, s-ar putea termina înainte ca ideea inovativă să se transforme într-un produs viabil.

 

Condiția creării de locuri de muncă are sens doar pentru afaceri obișnuite, bazate pe produse sau servicii mature, unde există suficiente date statistice pentru a estima cât de repede o asemenea afacere își atinge pragul de rentabilitate. Pentru produsele cu adevărat inovative nu există statistici relevante și nici măcar garanția că piața va adopta inovația respectivă.

 

Prin urmare, atât condiționarea finanțării de numărul de locuri de muncă create, cât și de menținerea activității un anumit număr de ani după alocarea fondurilor, sunt inadecvate. Ele vor conduce la situații asemănătoare cu cele generate de Start-up Nation, în care firmele care primesc finanțarea sunt ulterior puse la vânzare, întrucât antreprenorii sunt conștienți că nu vor putea îndeplini, de fapt, condițiile din contractele de finanțare.

 

ANIS agreează menținerea unor condiții pentru acordarea finanțării startup-urilor, însă doar dacă se renunță la obligativitatea creării de locuri de muncă sau a menținerii activității un număr de ani și consideră că respectivele condiții ar trebuie să fie determinate de piață, precum:

  • aportul de capital al fondatorilor;
  • existența unor investitori de tip angel investors sau fonduri cu capital de risc, care deja au pus la dispoziție resurse financiare pentru startup;
  • existența unor brevete sau a unor contracte în derulare, privind dezvoltarea produsului sau serviciului pentru care se solicită finanțarea;
  • experiența fondatorilor în domeniul în care startup-ul dezvoltă produse sau servicii de înaltă tehnologie;
  • experiența fondatorilor de a fi reușit cu alte startup-uri;
  • prezența în echipa de dezvoltare a produselor sau serviciilor a unor persoane experimentate în acel tip de proiecte sau a unor oameni de știință cu activitate relevantă în domeniu, etc.

 

În completarea celor de mai sus, care vizează măsuri deja anunțate prin Planul de Investiții și Relansare Economică, ANIS mai propune adăugarea următoarelor măsuri:

 

  1. Crearea unui program de Ajutor de Stat pentru Digitalizarea Economiei

 

Acest program ar avea rolul de accelerare a digitalizării firmelor românești, iar ajutorul de stat ar urma să acopere achiziționarea și implementarea unor soluții cloud, livrate în format SaaS (Software as a Service) în domenii precum: comunicarea online cu publicul, gestiunea documentelor și registratură, soluții de facturare și contabilitate online, managementul resurselor umane online, automatizare a proceselor de afaceri, organizare și facilitare a lucrului la distanță, introducerea plăților online (inclusiv a taxelor și impozitelor), gestionarea procesului de instruire/educare, bugetare participativă online, managementul proiectelor etc..

 

  1. Crearea unui program de Ajutor de Stat privind Dezvoltarea Soluțiilor de Accelerare a Digitalizării

 

Programul vizează sprijinirea inițiativei private în lansarea de noi produse software sau de dezvoltare și comercializare a celor existente, care acoperă domeniile de mai sus. Piața nu furnizează în prezent soluțiile prezentate anterior în variantele adecvate nevoilor IMM-urilor, ci doar potrivite nevoilor întreprinderilor mari, iar ele ar trebui implementate de acum înainte și în cadrul acestui segment de business.

 

Întrucât valoarea contractelor individuale SaaS cu IMM-urile este redusă, dezvoltarea unor asemenea soluții destinate IMM-urilor ar avea sens economic doar dacă ele ar fi adoptate în masă, fapt care nu poate fi garantat de nimeni, chiar în condițiile în care guvernul lansează programul descris la punctul anterior. Din acest motiv, firmele care își asumă riscul dezvoltării unor asemenea soluții, absolut necesare pentru succesul programului de digitalizare a economiei, au nevoie de un sprijin financiar.

 

  1. Abordarea unei atitudini colaborative de către funcționarii care gestionează aplicațiile pentru fondurile UE

 

Totodată, pentru dezvoltarea inovației ca strategie națională, ANIS reamintește importanța accesării de fonduri europene, respectiv necesitatea unei birocrații simplificate în acest sens, care să vină în ajutorul cetățeanului. România se află încă pe ultimele locuri în accesarea de fonduri europene, iar printre motivele care determină această situație se regăsește și lipsa de flexibilitate a funcționarilor publici care se ocupă de solicitări. De cele mai multe ori, aceștia se limitează la reguli fără utilitate practică, ce au o abordare punitivă și îngreunează aplicațiile. În acest sens, ANIS recomandă abordarea unei atitudini de colaborare, în detrimentul celei rigide, acolo unde este cazul, care să vizeze scopul comun, acel al facilitării absorbției fondurilor europene de către cetățenii români.

 

*SUA- . Azoulay, B. F. Jones, J. D. Kim, .J. MirandaAge and High-Growth Entrepreneurship”, 2018 MIT, North Western University & Wharton School of Management

  România – B. Avram, “Identificarea și analiza calităților antreprenoriale în diverse segmente de populație la nivelul României”, 2017, Universitatea Tehnică Cluj Napoca

 

 

###

 

 

 

Despre ANIS

22 ani de activitate în România. Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

 

Peste 130 de membri. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.

 

Peste 38.000 de angajați. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.

 

Peste 2,5 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor, plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local.

Pentru mai multe informații, accesați pagina Asociației – www.anis.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here