ANAT către guvernanți: Nu mai dați ”ignore” incoming-ului românesc!

0
986

 

Putem avea 10 milioane de turiști străini. România trebuie să acționeze decisiv acum, dacă vrem să nu pierdem ”ultimul tren”

 

Actuala strategie propusă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a înjumătățit ținta pentru 2035 afirmată acum trei luni, de la 10 la 4,6 milioane de turiști

 

  Este nevoie de minim 20 de milioane de euro anual pentru promovarea eficientă a turismului românesc

 

Turismul receptor constituie export de servicii, aport valutar și un factor important pentru îmbunătățirea imaginii României în lume

 

 

ANAT solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului sprijin pentru revigorarea activității de incoming. Incoming înseamnă aducerea de turiști străini, export de servicii, aport valutar, un factor important pentru îmbunătățirea imaginii României și ”fresh money” în economie. România este în căutare disperată de echilibru bugetar, caută surse noi de venituri și tăieri de costuri dar ignoră complet ”fresh money”. Aceste sume pot fi aduse în economia țării cu un efort și cu o investiție minime în comparații cu alte investiții și cheltuieli cu mult mai multe zero-uri.

În prezent, țara noastră nu beneficiază de o activitate de incoming semnificativă, iar produsul turistic al României nu este suficient de cunoscut în străinătate. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, turiştii români contribuie în proporţie de 86% la cheltuielile turistice realizate în România. Din păcate, banii lăsaţi de străini reprezintă doar 14% din totalul cheltuielilor turistice, o rată care plasează România la coada Europei. Actuala strategie propusă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului propune o țintă de 4,6 milioane de turiști în 2035, destul de modestă față de preconizările anterioare. Cifra a fost înjumătățită față de ținta afirmată doar acum trei luni, de 10 milioane de milioane de turiști în 2035.

 

 

Pentru a dezvolta incoming-ul, ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) propune următoarele măsuri prioritare:

 

1.Participarea activă la târgurile internaționale de turism. Să nu se mai repete lipsa la târguri precum ITB Berlin (cel mai mare târg european de profil), iar țara noastră are nevoie de o prezentare personalizată, nu ștearsă, standard, cum a mai fost, din păcate, în ultimii ani. ANAT cere reluarea susținută a participării la târgurile internaționale de turism și revizuirea condițiilor de participare, un pas crucial pentru a promova destinația România pe plan internațional. În acest context, participarea operatorilor de turism în standul național, privită ca ajutor de stat, reprezintă o gravă eroare. Trebuie deschisă ușa larg și susținută participarea operatorilor din țară în nume propriu la târgurile internaționale. În prezent avem o schemă de minimis complicată, greu de înțeles și de aplicat, sprijinul fiind complet neatractiv. Trebuie facilitată particiarea largă a operatorilor privați și asociativi la toate târgurile importante, prin coparticipare / coplată, care ar trebui radical îmbunătățită. În 30 de ani nu au fost identificați bani suficienți pentru promovarea turismului la nivel internațional iar procedurile au fost greoaie. De la lansarea ultimei strategii de promovare și dezvoltare turistică au trecut 15 ani. Aceasta a fost elaborată de o firmă specializată însă după ce aplicarea ei s-a oprit, a fost lăsată pe umerii funcționarilor din ministerul de resort și pe aportul benevol al patronatelor și asociațiilor de turism.

ANAT dorește ca ministerul de resort să organizeze o licitație unde să câștige o firmă profesionistă, cu rezultate internaționale dovedite în promovarea internațională a unei țări.

  1. Alocare financiară substanțială pentru promovare. ANAT susține alocarea unei sume anuale de minim 20 de milioane de euro pentru promovarea turistică și a identificat sursele de finanțare. Firește, este nevoie de o utilizare targetată a acestei sume. Cerem actualului ministru abordarea unei politici coerente pe termen lung pentru a aduce turiști străini în România. Totodată, legislația privind licitațiile publice trebuie revizuită și adaptată realităților pieței, mereu în schimbare, pentru a asigura procese de licitare rapide și transparente.
  2. Înființarea unui OMD național. Din păcate, ideea unei Organizații de Managament al Destinației (OMD) național a dispărut cu totul din strategia lansată în dezbatere, iar cele câteva Asociații de Promovare și Dezvoltare Turistică locale ori regionale (APDT) care și-au dovedit eficiența întâmpină bariere birocratice în transformarea în OMD. ANAT susține în continuare înființarea unei Organizații de Management al Destinației (OMD) la nivel național, printr-un real parteneriat public-privat, responsabilă cu gestionarea transparentă a fondurilor de promovare și dezvoltare. O asemenea structură ar coordona și activitatea OMD-urilor locale și regionale, care de multe ori nu comunică eficient între ele.
  3. Simplificarea procedurii pentru prima de incoming. Proiectul primit cu mare entuziasm în urmă cu aproape un an a eșuat lamentabil în implementare, barierele birocratice descurajând potențialii aplicanți. ANAT a propus modificarea procedurii pentru acordarea primei de incoming, astfel încât să se optimizeze utilizarea eficientă a fondurilor alocate. Această măsură ar contribui la atragerea mai multor turiști străini în România.
  4. Organizarea unei secțiuni în târgurile naționale de incoming, tip business to business, unde să fie invitați agenți de turism și specialiști în turism, în regim de ”hosted buyers”, alături de jurnaliști și influenceri din statele considerate „piețe-țintă”. O țintă de promovare ar putea fi constituită de țările din regiune, cu același nivel de risc ca și România, care nu au temeri privind războiul din Ucraina, precum Grecia, Bulgaria, Turcia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia sau Serbia. Ministerul de resort ar trebui să genereze evenimente de promovare reciprocă, unde să fie invitați agenți de turism și specialiști în calitate de ”hosted buyers”.
  5. Restructurarea procedurii de acordare a vizelor turistice pentru România. Posibilitatea obținerii vizelor online, cel putin pentru statele cu risc de imigrare scăzut și cu potențial demonstrat de creștere a numărului de turiști și a duratei sejurului. În prezent, viza de România este mai greu de obținut decât cea Schengen. În acest an România va primi 1,5 milioane de turiști, mult mai puțin și față de 2019, când primea 2,7 milioane.
  6. Stabilitate fiscală. Este știut că ofertarea pentru turismul internațional organizat se face cu anticipație de un an și chiar peste. Orice majorare ulterioară de impozite și taxe impusă operatorilor în turism duce la obligarea acestora de a o suporta, erodând marja de profit și bugetele de investiții. Astfel, turismul de incoming ar fi descurajat pentru următorii 3 ani. O cotă TVA 0% pentru export de servicii ar sprijini esențial turismul românesc.

 

ANAT subliniază că, din cauza dificultăților întâmpinate, doar 50 din cele 2200 de agenții de turism active în prezent desfășoară activitate de incoming. Pentru a schimba această situație, ANAT invită autoritățile să sprijine turismul și să ia măsurile necesare pentru a promova în mod corespunzător destinația turistică România pe plan internațional. Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) trage un semnal de alarmă cu privire la neglijarea continua a promovării turismului de incoming în țara noastră de către autoritățile competene și constată, an de an, o discrepanță semnificativă între numărul turiștilor străini care vizitează România și numărul acestora în alte destinații europene de referință.

 

”Incoming-ul, deci turismul receptor, unica formă de export de servicii din turism, ne arată că niciun guvern nu i-a acordat cu adevărat atenție. Cifrele ne indică o realitate cruntă. România nu este în stare să aibă mai mult de 1,5 milioane de turiști străini. Atât am primit în 2022, pe când, anul trecut, vecina noastră Bulgaria a înregistrat peste 5 milioane de turiști străini. Această situație se datorează în mare parte lipsei de investiție în promovarea externă a țării. Cu un buget de doar 1,5 milioane de euro, nu putem concura la nivel internațional și a atrage turiști străini în România. La târgurile internaționale nu se mai poate participa gratuit, deoarece este ajutor de stat, deci se obține greu și cu aprobare și nu există nici o schemă flexibilă de co-plată. Prima de incoming nu se prea aprobă. Cerem actualului ministru de resort abordarea unei politici coerente de aducere a turiștilor străini în România”, declară Alin Burcea, prim vicepreședinte ANAT.

 

Ne onorează dar este trist că, pe când mari personalități din alte țări cred în România și în potențialul său turistic – și aici putem oferi exemplul Majestății Sale Regele Charles al III-lea, precum și al multor jurnaliști, artiști și lideri de opinie internaționali – pe de altă parte, autoritățile noastre resping șansele de dezvoltare a turismului, prin lipsa lor de implicare și acțiune. La ora actuală, puținii străini care vin în România sunt aduși îndeosebi de către agențiile de turism specializate pe incoming, care fac eforturi supraomenești. De asemenea, sunt turiști care află că țara noastră este vizitabilă și are ce oferi de pe internet, de la prieteni ori datorită unor jurnaliști, bloggeri sau vloggeri care sosesc pe cont propriu.

 

”Putem ajunge la 10 milioane de turiști străini în România și la 100 de milioane de nopți de cazare, în următorii 7-10 ani. Condiția este să avem buget de promovare și proceduri simplificate. Acum avem un buget infim și nici pe acesta nu reușim să îl consumăm. Mai avem nevoie de know how în branding și promovare internațională. Cum în 30 de ani Guvernul nu a reușit să aloce din buget sumele necesare promovării și nici suprataxarea firmelor nu reprezintă o soluție, singura cale este instituirea unui city tax de 1 euro / noapte plătită de către toți turiștii care se cazează în România. Mai avem nevoie de o regândire a sistemului de vize turistice pentru a fi acordate transparent și în cel mai scurt timp, chiar vize electronice și vize la sosire pe aeroport. Avem nevoie de stimularea curselor directe de avion între aeroporturile din România și din cele 7 țări sursă cheie. Și mai ales avem nevoie de voință și hotărâre în promovarea României”, subliniază Adrian Voican, vicepreședinte ANAT.

 

Deși marea majoritate a turiștilor și vizitatorilor străini care vin în țara noastră rămân plăcut surprinși și încântați, Guvernul României, în general, nu este interesat de tema aducerii de turiști străini în România. Cifrele și rezultatele indică această tristă realitate. Iată ce bugete anuale pentru promovarea și dezvoltarea turismului au alte destinații turistice (exemplele sunt din ultimii 4 ani): Austria – 54 de milioane de euro, Polonia – 15 milioane de euro, Ungaria – 227 de milioane de euro pentru perioada 2021-2030 sau Israel – peste 227 de milioane de dolari (bugetul total alocat turismului pentru 2022). Ca o idee, Ucraina planificase un buget de promovare și dezvoltare turistică de 31 de milioane de dolari înainte de 2020.

 

Turismul de incoming, cea mai facilă formă de export, reprezintă o oportunitate inestimabilă pentru îmbunătățirea imaginii României și promovarea unei percepții pozitive în rândul turiștilor străini. Considerăm că Guvernul ar trebui să-și dea tot interesul pentru dezvoltarea ei, dacă îi mai pasă și de ideea de a atrage bani în țară prin exporturile de produse ”made in Romania”. ANAT își exprimă dorința de a colabora strâns cu autoritățile pentru a dezvolta o strategie coerentă și integrată de promovare, care să conducă la o creștere semnificativă a numărului de turiști.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here