Conform datelor Eurostat, România ocupa penultimul loc într-un top european de atragere a turiștilor străini, după numărul de înnoptări.
FPIOR a corelat datele cu măsurile minime ale statelor fruntașe în top, respectiv o instituție dedicată turismului și cota de TVA redusă. Concluziile au fost clare: exista o legătură fără echivoc între atragerea turiștilor în țările fruntașe ale Europei și măsurile solicitate. Desigur, și bugetele de marketing ale respectivelor țări sunt decisive.
În contextul în care FPIOR atrage atenția de mai mult timp asupra deficitului uriaș din turism și a măsurilor care se pot lua pentru a-l diminua, studiul de astăzi vine sa explice și să demonstreze că și brandingul de țară și turismul național nu sunt altceva decât business-uri mai mari, care, conduse de specialiștii potriviți, pot deveni extrem de rentabile.
Țările fruntașe din Top 10 Eurostat, cele la care turiștii străini rămân peste noapte, una sau mai multe nopți, așadar nu doar în trecere, au toate, fără excepție, un minister sau o Organizație Națională subordonată direct Primului Ministru sau chiar Președintelui (Cipru, locul 2 în top, Autoritatea Guvernamentală dedicată exclusiv turismului), precum și cota de TVA mai mică pentru alimente.
“Pentru România, cred că a venit momentul să ne decidem clar asupra unui model instituțional care să reflecte cu adevărat importanța turismului pentru dezvoltarea națională. Dacă recunoaștem că turismul are potențial real de a genera venituri, de a crea locuri de muncă în zonele mai puțin dezvoltate și de a impulsiona antreprenoriatul local, atunci un Minister al Turismului separat, cu un mandat ferm și o viziune clară, ar putea fi un pas esențial pentru accelerarea progresului în acest sector.
Dacă totuși rămânem la structura actuală, în care turismul este integrat într-un portofoliu mai larg, este esențial să compensăm prin măsuri concrete: să acordăm un profil mai înalt turismului în cadrul ministerului, să oferim autonomie reală unui secretar de stat dedicat acestui domeniu și să grăbim operaționalizarea OMD-urilor locale și regionale. Doar așa putem construi politici coerente și stabile, care să reziste schimbărilor politice și să servească interesului real al industriei.” (Valentin Șoneriu, președinte FPIOR)
“De ani de zile, noi, antreprenorii și majoritatea oamenilor din generațiile noastre, plătim o pizza mare. Nu mică, nu medie, ci foarte mare. Ca sa facă statul cheltuieli pe care nu si le poate permite și ca să se joace niște copii în corpuri de adulți de-a guvernarea, am tot plătit la pizza asta mare. Între timp am descoperit că ni s-au ascuns informații, că din banii ăștia de pizza plătiți de noi dumnealor au angajat mai mulți oameni care să ne controleze tot pe noi, că atunci când nu le ajung banii vin tot la noi, nu să ceară, ci să ia cu forța. Acesta este adevărul. Cred că e vremea să ne revenim, să înțelegem că și statul este un business care trebuie scos pe profit și sa încetăm cu părerile.” (Răzvan Baltă, președinte HORECA Botoșani)
“Solicităm ferm statului român ca în fiecare dintre comisiile nou formate să fie invitați specialiști care chiar să știe domeniile. Agricultura, economia, sănătatea, învățământul, HoReCa sau energia nu sunt domenii în care să avem păreri, ci domenii de care depinde supraviețuirea unui stat. Și indiferent câte taxe a pus acest stat, s-a dovedit că fără management nu poate supraviețui.” (Călin Cozma, președinte executiv FPIOR)
Moment limită în HoReCa românească: avem toate șansele să rămânem doar cu mărcile externe
Industria Ospitalității a pierdut doar anul trecut peste 35% din profitabilitate, iar cifra de afaceri a scăzut în medie cu 12%, comparativ cu 2023.
“Având în vedere faptul că industria HoReCa își plătește la timp toate taxele și impozitele, fiind printre cei mai corecți contributori la bugetul de stat, majorarea unor taxe în perioada următoare este inadmisibila si ne poate duce într-un scenariu similar cu cel din 2020-2021. Din cauza lipsei totale de predictibilitate, 40% din firmele ce activează în domeniul HoReCa se află în acest moment la limită și există riscul real de închidere în lanț a firmelor. Nu este corect ca, din cauza corupției endemice și a nesăbuinței în gestionarea bugetului public, industria noastră să fie de fiecare dată penalizată și împovărată cu mai multe taxe.” (Nicu Rusei, președinte HORECA Bacău)
