“Piața mașinilor electrice este tot mai competitivã”

spune jurnalistul auto Adrian Mitrea

Ai parcurs, recent, peste 7.800 de km cu o mașinã electricã și ai ajuns pânã la Cercul Polar. Ce ne poți spune, la modul general, despre aceastã adevãratã aventurã?

Îmi doream de multã vreme sã parcurg pe cale rutierã ruta București – Cercul Polar (Rovaniemi, Finlanda). Dorința e de pe vremea când încã aveam mașinã pe combustie. Însã, la vremea respectivã n-am putut face acest traseu. Așa cã l-am fãcut acum, în 2025, cu o mașinã pretabilã pentru drumuri lungi, noua mea mașinã electricã – tracțiune integralã, 286 Cai Putere, 687 Newton-metru cuplu maxim și autonomie realã cuprinsã între 300 și 600 km. Am plecat din București în 20 Februarie și m-am întors în 4 Martie, împreunã cu soția mea. Așadar, am avut mai degrabã condiții de iarnã. O iarnã blândã, ce-i drept. Autonomia realã a mașinii a fost în jurul a 350 km cu un plin.

Ce ne poți spune despre punctele de încãrcare de pe traseu? Sunt suficiente, ca numãr și în privința distanței dintre acestea? În ce țãri este o situație mai bunã? Cum este acest lucru, în România?

În aceastã cãlãtorie am traversat 12 țãri, cu tot cu România. Peste tot am gãsit stații de încãrcare unde am vrut sã alimentez. Adicã dupã fiecare 2-3 ore de condus, respectiv 200-300 km parcurși, am oprit câte 15 minute sau 30 de minute pentru alimentare. Evident, stații sunt la fiecare 50-100 km, dar am trecut pe lângã ele fluierând. La fel cum e și cu benzinãriile: nu ai nevoie sã pui benzinã în rezervor din fiecare benzinãrie de pe drum. Așa este și la mașina electricã: nu ai nevoie sã alimentezi cu electricitate de la toate stațiile de încãrcare pe lângã care treci.

Situație mai bunã la capitolul infrastructurã de încãrcare pentru mașini electrice am gãsit în Danemarca, Suedia, Finlanda și Lituania. Companii specializate în vânzarea de energie electricã pentru automobile, precum IONITY și Eldrive, au creat HUB-uri de încãrcare foarte moderne, cu un numãr mare de stații. Vorbesc despre minimum șase stații de alimentare, iar de multe ori am gãsit locații cu 10-12 sau chiar 20 de stații.

Nu doar existența unei stații sau a mai multor stații într-un loc este importantã, ci și serviciile asociate: toaletã, restaurant, cafenea. Au fost și situații când am alimentat la stații amplasate în zone foarte izolate, unde nu exista nimic altceva în afarã de stațiile de alimentare cu energie electricã. Din fericire, astfel de cazuri sunt rare.

Cum s-a comportat mașina electricã, pe parcursul celor aproape 8.000 de km? În acest sens, te rog sã ne semnalezi care sunt principalele puncte de care trebuie sã aibã mare grijã un posesor de mașinã electricã. Puncte tari vs. puncte slabe, la o mașinã electricã.

Înainte de a vorbi despre mașina electricã, vreau sã-ți spun cã o cãlãtorie atât de lungã, cu orice fel de mașinã, presupune provocãri: taxe de drum achitate corect, viniete, treceri cu feribotul, asigurãri de cãlãtorie, kit de panã, câteva scule esenþiale (chei, cric), veste reflectorizante, alcool test, abonament la un serviciu de asistenþã rutierã pan-european. Sunt multe aspecte de care trebuie sã ții cont, ca automobilist.

Un posesor de mașinã electricã trebuie sã-și cunoascã mașina foarte bine, înainte sã plece la un asemenea drum. Sã știe pe ce autonomie se poate baza, în mod real. În cazul meu, mașina este una mai degrabã pretabilã la drumuri lungi, pentru cã are baterie destul de mare (77 kWh), tracțiune integralã, spațiu mare pentru cãlãtori și bagaje, pompã de cãldurã, putere de încãrcare relativ mare (pânã la 175 kW), scaune confortabile, cu funcție de masaj. Dacã ai o mașinã astfel configuratã, un drum lung va fi mai degrabã o plãcere. Pentru drum lung, ai nevoie de o mașinã creatã pentru așa ceva!

Cum caracterizezi, acum, piața mondialã a mașinilor electrice? S-a modificat, în ultimul an? Cum și de ce?

Piața mașinilor electrice este tot mai competitivã. Au apãrut multe modele de mașini dintre care clienții pot alege, de la mãrci foarte cunoscute, pânã la mãrci auto foarte noi. De la an la an, crește numãrul de mașini electrice vândute la nivel mondial, chiar dacã în unele țãri creșterea nu mai este la fel de mare. Important e sã reținem cã tendința este de creștere și așa va fi mulți ani, de acum încolo.

Românii cred în eficiența mașinilor electrice? Care ar fi principalul aspect negativ semnalat de șoferii români?

Șoferii români care nu au o mașinã electricã le vãd doar dezavantajele. Multe dintre aceste dezavantaje sunt închipuite sau pur și simplu au fost depãșite de avansul tehnologic. Spre exemplu, mulți cred cã mașinile electrice au autonomie micã, iau foc, curenteazã, se stricã repede, sunt scump de reparat și au radiații electrice care altereazã starea de sãnãtate a oamenilor. Asociat mașinilor electrice mai aud despre dezavantaje precum “n-avem stații”, care, desigur, tot fabulații reprezintã.

Oamenii care chiar au fãcut pasul spre o mașinã electricã vãd realitatea din teren și – din perspectiva aceasta – principalul aspect negativ este costul mare de încãrcare la stațiile rapide. Acasã e foarte ieftin sau chiar gratuit, pentru cine are panouri fotovoltaice. Dar popasurile prin țarã pot presupune costuri mari. Ne e chiar regulã costul mare, dar poți nimeri la unele stații electrice unde prețurile sunt exorbitante. Acesta ar fi singurul aspect negativ real. Mai ales cã am vãzut în aceastã cãlãtorie stații rapide în Danemarca, Suedia și Finlanda la jumãtate de preț pentru 1 kWh, fațã de media prețului pentru 1 kWh din România. Ca bani, vorbim de prețuri cuprinse între un leu și 4 lei pentru 1 kWh, în România, în timp ce, în țãrile nordice, poți alimenta cam peste tot cu 1,6 lei pentru 1 kWh.

Dacã ai avea putere de decizie, ce mãsuri suplimentare ai lua în România, cu privire la piața mașinilor electrice?

Aș stimula dezvoltarea și mai mult a infrastructurii de încãrcare, în locuri vizibile și frecventate, inclusiv în parcãrile publice sau public-private. Când oamenii vor vedea cu ochii lor zeci de stații la care gradul de utilizare este redus, vor trece mai ușor peste anxietatea aceasta legatã de așa-zisa lipsã a stațiilor.

De asemenea, aș face campanii de informare prin mass media privind avantajele utilizãrii unui automobil electric, exact așa cum sunt campaniile de tip “Pentru sãnãtatea dumneavoastrã, consumați zilnic fructe și legume!” sau “Pentru sãnãtatea dumneavoastrã, consumați zilnic doi litri de apã/lichide!”

Și aș promova un mesaj de tipul “Folosirea unui automobil electric implicã poluare localã zero și un cost de deplasare de 3-5 ori mai mic”!