Europa nu este săracă în oameni, tehnologie sau capital. Este însă, din ce în ce mai săracă în energie ieftină. Iar asta nu este o fatalitate geologică, ci rezultatul unor decizii politice. Prin taxarea masivă a carburantului, electricității și gazului, România, ca multe țări din UE, a ales să-și transforme propria infrastructură energetică într-o vacă de muls bugetară și ideologică. Rezultatul este o economie care respiră tot mai greu.
În timp ce Statele Unite, Orientul Mijlociu și o bună parte din Asia alimentează industriile cu energie ieftină și stabilă, Europa și-a pus singură un handicap structural. Accizele, TVA-ul și schemele de „decarbonizare” împing prețul energiei la niveluri care fac producția industrială necompetitivă. O fabrică de oțel sau de îngrășăminte nu poate fi „verde” dacă nu mai există. Când energia ajunge să fie mai scumpă decât forța de muncă, producția pleacă.
Nu există relansare industrială fără energie ieftină.
Această realitate nu este ideologică, ci contabilă. Energia este între 20 și 50% din costul multor industrii de bază. Când o taxăm agresiv, nu „corectăm piața”, ci alungăm capitalul. Europa a început deja să vadă efecte: relocări masive în SUA, unde gazul este de câteva ori mai ieftin, investiții industriale blocate, lanțuri de aprovizionare mutate.
Dar costul nu este doar industrial. Taxele pe motorină și benzină se regăsesc în fiecare pâine, fiecare apartament construit, fiecare produs transportat. Este o taxă regresivă: lovește mai tare în cei care care muncesc fizic, care fac naveta, care încălzesc locuințe modeste. Sub pretextul „tranziției verzi”, Europa a creat o formă de austeritate energetică care sărăcește populația și subțiază clasa de mijloc.
România trăiește cu iluzia că taxează șoferii. În realitate, taxează pâinea.
Acciza pe motorină este cea mai puțin înțeleasă și cea mai distructivă taxă din economia europeană. Pentru că ea nu lovește un produs final, ci însăși mișcarea bunurilor. Iar într-o economie modernă, totul se mișcă: grăul, laptele, ambalajele, muncitorii, piesele, produsele finite. Fiecare kilometru parcurs de un camion poartă cu el o taxă ascunsă care se infiltrează în fiecare preț de pe raft.
Motorina nu alimentează camioane. Alimentează inflația.
În România ca și în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, taxele pe motorină sunt de 4–6 ori mai mari decât în Statele Unite. Aceasta nu este o diferență marginală. Este o schimbare de regim economic.
Un camion care parcurge 1.000 km în Europa plătește statul aproximativ 200 de euro doar în taxe pe carburant. Același camion în America plătește sub 40 de euro. Diferența nu dispare. Este transferat direct în prețul fiecărei cuții de lapte, fiecărei pâini și șurub.
De ce mâncarea devine scumpă chiar când grăul nu este
Să urmăresc pâinea. Grâul este transportat la moară. Făina merge la fabrică. Pâinea merge la depozit. De acolo la supermarket. Fiecare etapă înseamnă camion. Fiecare camion înseamnă motorină. Fiecare litru de motorină înseamnă acciză.
Aceasta este o formă de inflație structurală: nu vine din lăcomie, nu vine din lipsă de ofertă, ci dintr-un sistem fiscal care scumpește artificial fiecare mișcare.
Inflația din România nu este monetară. Este logistică.
România se miră de ce are inflație persistentă chiar și când energia scade. Motivul este simplu: a creat o economie în care transportul este taxat ca un lux.
Într-o economie modernă, productivitatea vine din:
- specializare
- piețe mari
- circulație rapidă a bunurilor
România face exact opusul: penalizează distanța și energia. Penalizează distribuția. Penalizează producția departe de marile orașe.
Rezultatul este o inflație care nu poate fi „vindecată” prin dobânzi, pentru că nu este o problemă de cerere, ci una de costuri structurale.
Problema nu este grija pentru mediu. Problema este că România ca și majoritatea țărilor din UE a ales cea mai proastă metodă scumpind carburanții și energia de bază prin taxe și impozite fără să folosească aceste fonduri pentru a investi masiv în producție ieftină și curată. A transformat kilowattul și litrul de carburant în instrumente fiscale, nu în bunuri strategice.
România – estimare a ponderii energiei în prețul final 2025 (%)
| Categorie | Produs / Service | Motorină | Gaz | Electricitate | Energie totală |
| Alimente | Pâine | 11% | 11% | 5% | 27% |
| Lapte | 12% | 9% | 7% | 28% | |
| Carne | 15% | 13% | 6% | 34% | |
| Leguminoase (mix de sezon) | 14% | 7% | 5% | 26% | |
| Produse congelate | 16% | 5% | 13% | 34% | |
| Locuințe | Apartament nou | 7% | 16% | 9% | 32% |
| Casă | 9% | 20% | 10% | 39% | |
| Chirie (costuri clădire/întreținere + utilități comune) | 5% | 18% | 14% | 37% | |
| Construcții/materiale | Beton | 9% | 28% | 10% | 47% |
| Oțel | 11% | 32% | 16% | 59% | |
| Cărămidă / BCA | 8% | 30% | 10% | 48% | |
| Infrastructură | 1 km autostradă (materiale + șantier + logistică) | 16% | 16% | 8% | 40% |
| Haine | Tricou | 11% | 11% | 8% | 30% |
| Blugi | 13% | 13% | 10% | 36% | |
| Încălțăminte | 14% | 9% | 8% | 31% | |
| Servicii de bază | Transport public (autobuz, predominant motorină) | 38% | 3% | 9% | 50% |
| Apă & canal (pompare/epurare) | 10% | 18% | 22% | 50% | |
| Spital (clădiri + sterilizare + HVAC) | 5% | 18% | 25% | 48% | |
| Școală (clădiri + încălzire + electric) | 4% | 16% | 22% | 42% | |
| Supermarket (frig, iluminat, logistică) | 8% | 10% | 22% | 40% |
Sursa: Baze de date AEI
Nici o mare putere economică din istorie nu sa construit pe energie scumpă. De la Revoluția Industrială până la boom-ul american postbelic, prosperitatea a mers mână în mână cu energie abundentă și accesibilă. România ca și multe țări europene face acum experimentul invers, să rămână bogată penalizând consumul de energie. Este o contradicție care nu poate dura.
Dacă această traiectorie continuă, România nu va relansa nici o economie, indiferente de planurile de relansare făcute. Va aluneca lent într-o stagnare prelungită cu mai puțină industrie, mai mult import, mai multe tensiuni sociale, mai puțină relevanță globală. Nu un colaps spectaculos, ci o erodare continuă.
România – Energie și taxe în prețul final 2025 (% din prețul plătit)
| Categorie | Produs/Serviciu | Energie totală* (%) | TVA+Accize (%) | Profituri și dividende (%) | Impozit pe muncă (%) | Rest (inclusiv marje comerciale) (%) |
| Alimente | Pâine | 27 | 18 | 3 | 10 | 42 |
| Lapte | 28 | 18 | 3 | 10 | 41 | |
| Carne | 34 | 18 | 4 | 10 | 34 | |
| Leguminoase | 26 | 18 | 3 | 10 | 43 | |
| Produse congelate | 34 | 18 | 4 | 10 | 34 | |
| Locuințe | Apartament nou | 32 | 21 | 5 | 10 | 32 |
| Casă | 39 | 21 | 5 | 10 | 25 | |
| Chirie | 37 | 21 | 5 | 10 | 27 | |
| Construcții | Beton | 47 | 21 | 5 | 10 | 17 |
| Oțel | 59 | 21 | 5 | 10 | 5 | |
| Cărămidă/BCA | 48 | 21 | 5 | 10 | 16 | |
| Infrastructură | 1 km autostradă | 40 | 21 | 5 | 10 | 24 |
| Haine | Tricou | 30 | 21 | 4 | 10 | 35 |
| Blugi | 36 | 21 | 4 | 10 | 29 | |
| Încălțăminte | 31 | 21 | 4 | 10 | 34 | |
| Servicii de bază | Transport public | 50 | 21 | 5 | 10 | 14 |
| Apă și canal | 50 | 21 | 5 | 10 | 14 | |
| Spital | 48 | 21 | 5 | 10 | 16 | |
| Școală | 42 | 21 | 5 | 10 | 22 | |
| Supermarket | 40 | 21 | 5 | 10 | 24 |
* „Energie totală” = motorină + gaz + electricitate estimate anterior.
Sursa: Baze de date AEI
România nu trebuie să aleagă între planetă și prosperitate. Dar trebuie să înțeleagă un lucru simplu: o economie nu poate fi verde dacă este mai întâi falimentară . Energia nu este un viciu de taxat. Este fundația pe care se clădește totul.
SUA subvenționează mișcarea și energia. China subvenționează mișcarea și energia. România și majoritatea țărilor din UE le taxează. Apoi se miră de ce exportă mai puțin, produce mai scump și trăiește cu inflație.
Nu există economie prosperă cu energie scumpă și transport scump.
Dumitru Chisăliță,
Președinte Asociația Energia Inteligentă (AEI)
