Dan Bernovici, expert în gambling
Jocurile de noroc în România reprezintã în continuare un subiect de discuție tabu în societatea româneascã. De ce? Din lipsã de educație. Practic românii nu înțeleg nici dupã 35 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 cã jocurile de noroc trebuie sã te distreze și nu sã reprezinte un mod de a-ți suplimenta veniturile. Dacã mai adãugãm și faptul cã tot ce a avut legãturã cu jocurile de noroc în perioada comunistã a fost ostracizat și redus la ideea cã în cazinouri sunt interlopi și „barbugii” cu cefe late atunci ai imaginea haosului din mințile oamenilor din acest moment.
CE AU FÃCUT OPERATORII PENTRU A AVEA JOCURI DE NOROC MAI RESPONSABILE
În ultimii ani operatorii de jocuri de noroc au fãcut foarte multe lucruri pentru a ajuta jucãtorii sã înțeleagã mai bine de ce vin în cazinourile live, sãlile de joc, agențiile de pariuri sau atunci când joacã online. Au implementat programe de responsabilizare a jucãtorilor prin care sã-i facã pe aceștia sã înțeleagã cã rostul jocurilor de noroc nu este câștigarea de sume mari de bani, ci pentru a te distra utilizând un buget strict pentru momentul în care îl petreci în cazino, ca și cum te duci la film cu prietenii – iei biletele la spectacol, popcornul și rãcoritoarele și dupã vizionarea filmului seara de distracție se încheie. Însã nu toți jucãtorii au înțeles apelul operatorilor…
Proiecte precum „Împreunã spre 0%” de la Kindred Group (FDJ United) sau „Echipa Responsabilitãții” – o campanie a Loteriei Române au reprezentat un succes. Însã operatorii au folosit cu succes inteligența artificialã ca sã afle care dintre jucãtori depãșesc limitele și se îndreaptã cãtre un joc patologic și i-a ajutat pe aceștia sã depisteze la timp jucãtorii care au astfel de probleme.
Siteurile de jocuri de noroc online au pus la dispoziția clienților lor posibilitatea sã-și seteze singur limite financiare de pariere sau sã se autoexcludã din contul de joc pentru perioade scurte de timp, dar și mai lungi.
Panotajul excesiv din marile orașe ale României aproape cã a dispãrut. Marile bilboarduri sau mash-uri din centrele orașelor mari cu reclamã la jocuri de noroc au devenit istorie. Acest lucru s-a datorat și reglementãrilor noi privind publicitatea dar și ca mãsurã de autoreglementare din partea industriei de gambling.
Campaniile publicitare care prezentau premii “fabuloase” precum autoturisme de lux care erau scoase în fața sãlilor de joc au dispãrut și ele. Așadar promovarea premiilor foarte mari a început sã nu mai reprezinte pentru operatori o temã de campanie publicitarã.
În plus, operatorii promoveazã limite de timp și de bani pentru a te distra într-o locație de joc stradalã sau în online. Jucãtorii fiind încurajați sã-și seteze limite care sã le aminteascã cã au stat prea mult pe un site sau cã și-au depãșit bugetul setat la începutul sesiunii de joc.
În ultima perioadã s-a înregistrat un vârf al cererilor de autoexcludere. Prin urmare, jucãtorii se pot exclude de la joc pe o perioadã limitatã de timp sau își pot închide contul sau își pot restricționa activitãțile de gambling. În 2024, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) din România a înregistrat aproximativ 16.000 de cereri de autoexcludere.
Un alt lucru important pe care l-au fãcut operatorii de jocuri de noroc și nu știu cât este de cunoscut publicului larg este înființarea și existența de un numãr mare de ani a Asociației Joc Responsabil (AJR). În 2012 s-a înființat programul Joc Responsabil, iar dupã 6 ani acest program a cãpãtat personalitate juridicã și a devenit Asociația Joc Responsabil. Aceastã entitate a fost înființatã de principalele asociații profesionale și patronale din industrie.
Vã prezint mai jos câteva cifre la nivelul anului 2023:
- Asociația Joc Responsabil a rãspuns, în 2023, la peste 7000 de apeluri de la persoane care, prin intermediul chat-ului disponibil pe website-ul www.jocresponsabil.ro sau al numãrului de telefon de tip Tel-Verde pus la dispoziție gratuit, au solicitat ajutor, consiliere psihologicã gratuitã ori simple informații despre gambling și adicție.
- În ceea ce privește apelurile telefonice la numãrul Tel-Verde 0800.800.099, anul trecut s-au înregistrat 1942 de apeluri. Dintre acestea, 533 au reprezentat solicitãri de înscriere în programul Joc Responsabil, care presupune 3 ședințe gratuite de consiliere psihologicã într-unul din cabinetele AJR din țarã, cele mai multe fiind din București & Ilfov.
- În anul 2023, la programul educativ Antrenat de Majorat, ajuns la al șaptelea an de viațã, au participat 1736 de elevi, din 15 licee din București și Focșani. Începutul anului școlar 2023-2024 a fost dedicat proiectului „Navigând în siguranțã”. „Navigând în siguranțã: Prevenirea dependenței de jocuri de noroc, tehnologie și combaterea bullying-ului pentru tineri” este un proiect care a fost finanțat de cãtre Primãria Sectorului 2 București și care a avut o contribuție majorã în zona de educație a elevilor, adolescenților, pãrinților și cadrelor didactice din Sectorul 2 pe trei paliere: dependențã jocuri de noroc, tehnologie și bullying. A fost primul proiect finanțat din surse publice.
- Datoritã parteneriatului cu Inspectoratul școlar din Sectorul 2, Asociația Joc Responsabil a reușit sã ajungã, cu programul Antrenat de Majorat, la 3200 de elevi cu care Dr. Cristian Andrei a discutat pentru a educa și preveni eventuale probleme de joc.
Exemplele pot continua, însã ați prins ideea: operatorii de jocuri de noroc au investit resurse serioase în acest proiect, care s-a dovedit un succes.
Ce au fãcut autoritãțile statului pentru a avea jocuri de noroc mai responsabile
Cred cã autoritãțile statului au avut douã tipuri de abordãri: cea a Guvernului Ciolacu care a mers pe interzicere și cea a autoritãții de reglementare – Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) mult mai echilibratã.
Pe de o parte avem abordarea populistã prin Legea Simonis care a intrat în vigoare anul trecut pe 29 aprilie, care a interzis accesul oamenilor în orașele sub 15.000 de locuitori la facilitãțile de jocuri de noroc și care a lovit, ați ghicit, aproape în exclusivitate în micii operatorii români de jocuri de noroc, în contradicție cu declarațiile pompoase ale Guvernului Ciolacu cã aparã și promoveazã afacerile autohtone, practic a fãcut contrariul.
De cealaltã parte ONJN a acționat treptat și echilibrat, și sub actuala conducere a instituției și-a îmbunãtãțit în mod vãdit comunicarea și a încercat sã ofere un cadru legislativ mai bun pentru a se aborda problema adicției într-un mod mai pragmatic și mai eficient, care sã ofere mai multe pârghii jucãtorilor și operatorilor pentru a se lupta cu alunecarea unor jucãtori spre jocul patologic.
La finalul lunii Mai 2024, ONJN și INFOCONS au realizat un parteneriat care și-a propus îmbunãtãțirea comunicãrii între consumatori, operatorii de jocuri de noroc și instituțiile relevante din industria jocurilor de noroc.
Operatorii de jocuri de noroc au avut obligația de a afișa într-un loc vizibil pentru clienți, în toate locațiile fizice accesibile acestora, numãrul de telefon al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, disponibil pentru înregistrarea autoexcluderilor sau a sesizãrilor.
Suplimentar fațã de obligația de a afișa numãrul de telefon al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, organizatorii de jocuri de noroc cu locații fizice, în care se desfãșoarã activitãți de jocuri de noroc tradiționale (sãli), în conformitate cu prevederile legale (art. 150, alin. 1, lit. g, HG nr. 111/2016) trebuie, conform articolului de lege: „sã facã cunoscut în limba românã, la loc vizibil, valoarea mizelor, valoarea impulsului, cota procentualã de premiere din totalul rulajului sumelor jucate sau valoarea premiilor pentru acele jocuri de noroc pentru care se prevede o cotã procentualã minimã de câștig din totalul încasãrilor, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, regulamentelor de joc, precum și licența de organizare a jocurilor de noroc și autorizația/autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc, conform prevederilor prezentelor norme metodologice.”
În august 2024, Centrul Național de Sãnãtate Mintalã și Luptã Antidrog a încheiat un protocol de colaborare cu Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), cu scopul de a îmbunãtãți educația publicului privind jocurile de noroc și de a preveni dependența de acestea.
Apoi, în Decembrie 2024, ONJN și The e-Learning Company au format un parteneriat strategic pentru gestionarea eficientã a cererilor de autoexcludere.
CONCLUZIE
Sã lãsãm deoparte discuțiile anacronice despre domeniul jocurilor de noroc, de parcã ar fi o activitate economicã care acționeazã ilegal…Nu, jocurile de noroc sunt legale, sunt un monopol al Statului Român, iar acesta pentru cã nu are resursele necesare pentru a opera el direct activitãțile care țin de acest domeniu acordã licențe de funcționare, de exploatare și aplicã tot felul de taxe de viciu și impozite diverse prin care marea majoritate a banilor jucați de români la aceastã distracție intrã în conturile sale. Asta-i realitatea! În plus, domeniul jocurilor de noroc din România este cel mai reglementat domeniu economic din România și cu cel mai mare grad de conformare fiscalã a agenților economici care este de 100%! Cu alte cuvinte industria de jocuri de noroc își plãtește taxele de autorizare și de exploatare în avans. În 2023 industria jocurilor de noroc a plãtit taxe de 827.377.980 euro, iar în anul 2024 (Ianuarie-Octombrie) s-au achitat taxe și impozite cãtre stat de 689.361.687 euro.
Ce ar fi putut face Statul Român pentru a fi mai bine românilor? Ei bine, ar fi trebuit sã reglementeze mai bine, NU sã interzicã activitãțile din acest domeniu, de parcã dorința românilor de a juca la pãcãnele va dispãrea peste noapte… Statul Român ar fi putut investii banii primiți de la operatori ca sã educe mai bine publicul larg despre ce înseamnã jocul patologic, cel care depãșește limitele distracției și devine un viciu, și nu în ultimul rând ar fi putut sã investeascã banii primiți de la operatori prin taxe si impozite de viciu sã ofere programe de asistențã a persoanelor cu adicție scalabil la nivel național. În schimb a preferat sã foloseascã aceastã problemã (adicția) ca pe o temã de campanie electoralã crezând cã va primi niște voturi în plus la alegeri. Aceasta este o abordare greșitã și profund cinicã. ªi în final ar mai fi putut face ceva Statul Român: sã-i asculte pe specialiștii din domeniul jocurilor de noroc și sã gãseascã o cale de dialog mai ușoarã astfel încât domeniul sã se autoreglementeze mai repede și mai eficient având în minte ideea cã ceea ce oferim în sãlile de jocuri de noroc, în cazinouri, în agențiile de pariuri sau în online este doar o formã de a te distra în mod cumpãtat și nu un mod de a obține venituri.
