Veniturile si cheltuielile gospodariilor au crescut in ultimul trimestru din 2010

0
569
grafic-economic

grafic-economicVeniturile totale medii lunare ale unei gospodarii au crescut in ultimul trimestru din 2010, fata de cele trei luni anterioare, cu 3,4%, la 2.308 lei, iar cheltuielile medii lunare au urcat cu 4,5%, la 2.114 lei, reprezentand 91,6% din venituri, potrivit datelor INS.

Veniturile medii lunare pe persoana s-au situat la 797 lei, in crestere cu 3,5% fata de intervalul iulie-septembrie 2010, iar cheltuielile la 730 lei, cu 4,58% mai mari, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS).

Veniturile banesti au fost in ultimele trei luni din 2010, in medie, de 1.906 lei lunar pe gospodarie si 658 lei pe persoana, iar veniturile in natura de 402 lei lunar pe gospodarie si 139 lei pe persoana.

Salariile si celelalte venituri asociate, cea mai importanta sursa de venituri

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri, reprezentand 48,6% din veniturile totale ale gospodariilor, in scadere cu 0,5 puncte procentuale fata de primul trimestrul, cu 2,1 puncte procentuale fata de al doilea trimestrul si cu 0,4 puncte procentuale fata de al treilea trimestru.

La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in al patrulea trimestrul din 2010, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 25,3%, veniturile din agricultura cu 2,5%, veniturile din activitati neagricole independente cu 2,6% si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,6%. O pondere importanta detin si veniturile in natura (17,4%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,6%).

Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta.

Astfel, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost, in perioada octombrie-decembrie 2010, cu 30,3% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 11,1% mai mari fata de ansamblul gospodariilor.

in urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 61,7% din salarii, de 23,9% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 8,4% din total.

Veniturile gospodariilor din mediul rural, in cea mai mare parte din productia agricola

in mediul rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 6,2% din veniturile gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (27,6%) si celor salariale (25,7%).

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii din ultimele trei luni ale anului trecut sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii (72,7%) si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor si taxe (15%), precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (7,5% – hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare, etc.).

Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica, de 0,8% in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei.

Mediul de rezidenta a determinat unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.

in urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Cele mai mari cheltuieli de consum, pe produse alimentare

Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in ultimul trimestrul din 2010, in medie, 40,8% din consumul gospodariilor nivel apropiat de cel inregistrat in primele trei intervale (40,7% in primul trimestr, 41,4% in al doilea trimestru, respectiv 41% in al treilea trimestru.

O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). in trimestrul mentionat, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 20,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta, 16,6% in crestere fata de primele trei intervale (18,7% in trimestrul unu, 15,4% in trimestrul doi, 15,7% in trimestrul trei) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,3%) si cele pentru educatie (0,7%). (Mediafax)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here