Turismul in cabanele de vanatoare, o solutie prietenoasa din programul 4S4S

0
142

Pozitie publică Departamentul de Ecologie al ONG Crispus Sibiu cu privire la managementul speciilor de mamifere (carnivore) care necesită protectie strictă in Romania conform Directivei Consiliului Europei 92/43 adoptată in Romania prin OUG 57 /2007

ONG Crispus Sibiu Romania, Departamentul de Ecologie prin reprezentant Banea Ovidiu, ecolog-biolog

Speciile de mamifere, carnivore strict protejate, pentru care ministrul Mediului, doamna Cristiana Paşca-Palmer a declarat ca nu se vor mai face derogari prin ordin de ministru de la normativele europene in vigoare si in Romania, care interzic vanatoarea acestora si care au fost aduse in discutie de catre AGVPS Romania, organizatie cu care ONG Crispus Sibiu are stabilit un protocol de colaborare pentru managementul durabil al faunei cinegetice, se regasesc in Anexa 4a Directiva Habitate CE 92/43 si in Anexele 3 si 4a din OUG 57/2007.

Este vorba de specii prioritare – speciile de importanţă comunitară pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene, chiar daca la noi in tara acestea au populatii stabile si viabile. Speciile la care se refera doamna ministru sunt lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), pisica salbatica (Felis silvestris) si rasul (Lynx lynx). Ele se regasesc in Anexa 4a din OUG nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare alaturi de alte 5 carnivore: vidra (Lutra lutra), nurca sau dihorul de apa (Mustela lutreola), dihorul patat (Vormela peregusna), dihorul de stepa (Mustela eversmanni) si foca cu burta alba (Monachus monachus).

Dacă citim atent normativele europene pe care Romania le-a adoptat vom intelege foarte repede ca era de datoria noastră să ne asumăm protectia strictă a acestor specii. Redau mai jos textual,

Articolul 12 (Directiva CE 92/43) acelasi cu Articolul 33 (OUG 57/2007)

(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru a institui un sistem de protecție riguroasă a speciilor de animale enumerate în anexa IV litera (a) în aria lor de extindere, interzicând:

(a) orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii în natură;

(b) perturbarea deliberată a speciilor respective, în special în timpul perioadei de reproducere, cuibărire, hibernare și migrare;

(c) distrugerea deliberată sau culegerea ouălor din natură;

(d) deteriorarea sau distrugerea ariilor de reproducere sau de odihnă

(2) Pentru speciile respective, statele membre interzic deținerea, transportul, vânzarea sau schimbul, precum și oferirea spre schimb sau vânzare a specimenelor luate din natură, cu excepția celor luate legal, înainte de punerea în aplicare a prezentei directive.

(3) Interdicțiile prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) și la alineatul (2) se aplică în toate stadiile de viață ale animalelor care se supun prevederilor prezentului articol.

(4) Statele membre instituie un sistem de control al capturii și uciderii accidentale a animalelor din speciile enumerate în anexa IV litera (a). Pe baza informațiilor astfel obținute, statele membre iau măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile sau capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective.

Bineinteles că aceste reglementări clare au in fiecare dintre actele normative mentionate articole care prezintă excepțiile. Redau mai jos textual:

Articolul 16 (Directiva CE 92/43) acelasi cu Articolul 38 (OUG 57/2007)

(1) Statele membre pot deroga de la dispozițiile articolelor 12, 13, 14 și 15 literele (a) și (b), cu condiția ca derogarea să nu afecteze negativ menținerea populațiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri:

(a) pentru a proteja fauna și flora sălbatică și pentru a conserva habitatele naturale;

(b) pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploatațiilor piscicole, apelor și altor forme de proprietate;

(c) în folosul sănătății și siguranței publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic și în situații care ar avea efecte benefice de importanță majoră asupra mediului;

(d) în scopuri educative și de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum și pentru operațiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor;

(e) pentru a permite, în condiții de strictă supraveghere, după criterii selective și la un nivel limitat, prelevarea sau deținerea de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV, în număr limitat, stabilit de autoritățile naționale competente.

(2) La fiecare doi ani, statele membre transmit Comisiei un raport conform cu formularul stabilit de Comitet pentru derogările acordate în temeiul alineatului (1). Comisia eliberează un aviz în legătură cu aceste derogări în termen de maximum 12 luni de la primirea raportului și informează Comitetul în această privință.

(3) Raportul trebuie să menționeze:

(a) speciile pentru care se acordă derogarea și motivele de acordare a acesteia, inclusiv natura riscului și, după caz, alternativele la derogare respinse și baza științifică folosită;

(b) mijloacele, dispozitivele și metodele de capturare sau ucidere a animalelor autorizate și motivele pentru care sunt folosite;

(c) situațiile pentru care se acordă respectivele derogări;

(d) autoritatea împuternicită să declare și să verifice respectarea condițiilor de derogare impuse și să decidă ce mijloace, dispozitive și metode se pot folosi, în ce limite și de către care instituții, precum și persoanele care execută operațiunile;

(e) măsurile de supraveghere aplicate și rezultatele obținute.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, nu credem ca există cineva care pune la indoială buna intentie a doamnei ministru de a pune Romania in legalitate prin respectarea obligatiilor ce ne revin ca si stat membru in Uniunea Europeană.

Stim că in randul vanătorilor si a asociatiilor vanătoresti din Romania s-a produs “un cutremur” si că asemenea decizii luate brusc pot produce pierderi socio-economice foarte importante, fiind vorba de sume de bani de ordinul a milioane de Euro anual.

Practica vanătorii la carnivore mari, făcută legal in Romania aduce beneficii multor oameni si implicit statului prin impozitarea si facturarea acestor activităti si venituri. De asemenea, este cunoscut faptul că o vanătoare bazată pe conceptul de durabilitate sau mai nou utilizat conceptul de sustenabilitate mentine un echilibru in sistemele ecologice specifice.

Ori pană cand aceasta decizie luată dupa evaluări făcute in laboratoarele Academiei Romane la initiativa si după analizele făcute de cercetatori de la Universitatea Transilvania, ICAS şi Fundaţia Carpaţi, nu este insotita de solutii pragmatice si de compensatii pentru cei pagubiti, Crispus NGO Sibiu prin Departamentul de Ecologie sustine demersurile asociatiilor vanatoresti pentru o abordare responsabilă si de tranzitie a acestei probleme de mediu.

Pentru acest sprijin conditionat, cerem Consiliului de Vanatoare din Romania, Autoritatii de Management al Faunei Salbatice din Romania, Serviciului National de Vanatoare si Piscicultura din cadrul Romsilva, AGVPS din Romania, si asociatiilor vanatoresti neafiliate AGVPS ca in termen de 60 de zile de la publicarea acestui comunicat sa anunte in spatiul public pierderile anuale care ar putea surveni prin anularea acestui ordin de derogare anual. Doar atunci se pot identifica problemele reale ale vanatorilor si ale structurilor organizationale si comerciale din care acestia fac parte.

In acelasi timp, credem ca a sosit momentul in care toate organizatiile vanatoresti, autoritatea de mediu si cea de management al faunei salbatice din Romania sa organizeze pe langa metodologia actuala clasica si aparent buna, un monitoring specializat holistic si stiintific al sistemelor ecologice specifice carnivorelor mari asa cum deja se practica in judetul Vrancea si in alte zone din tara.

Ministrul Mediului trebuie sa aduca lumina mai multa in acest demers si sa publice pe site-ul de internet datele de recolta anuala la aceste specii pentru ultimii 9-10 ani asa cum s-a facut pentru alte specii cinegetice publicand anual centralizatoarele nationale.

Crispus NGO Sibiu Romania prin Departamentul de Ecologie recunoaste omul si vanatorul in contextul sistemelor ecologice specifice marilor carnivore si nu in afara acestora.

De aceea, o analiza ecologica complexa prin care se poate evalua “cine mananca pe cine?” si “in ce rate?” va fi de mare folos pentru a putea vedea ce pagube reale produce omul acestor ecosisteme si ce beneficii/pagube produc carnivorele mari atat omului dar si celorlalte specii de vanat mic si ungulate.

4S4S sau “4 solutii pentru 4 specii”

Pachet de solutii propus de catre ONG Crispus Sibiu, Departamentul de Ecologie pentru protectia stricta si conservarea in Romania a carnivorelor-specii prioritare impreuna cu asociatiile vanatoresti

1) Identificarea de zone critice cu risc crescut de conflict om-carnivore mari, in special in zone de ses si deal unde au loc activitati de pasunat si in vecinatatea satelor izolate in zone de deal impadurite, etc. pentru a se putea justifica pe viitor o inlaturare a specimenelor problema care sa satisfaca masurile de protectie a populatiei in conformitate cu Articolul 16, Alineatul (1) litera (c) din Directiva Habitate prin care sa se identifice efecte benefice de importanță majoră asupra mediului, de siguranta a populatiei. In aceste zone, bine delimitate si integrate in harti regionale trebuie alcatuite echipe mixte de actiune: (vanator, ecolog, medic veterinar, politie). Pentru a veni in sprijinul acestor echipe se pot formaliza contracte de munca si proiecte cu sprijinul financiar al autoritatilor locale, consiliilor judetene sau primariilor.

2) Monitorizarea populatiilor de carnivore mari cu metode stiintifice directe si indirecte (termografie de la distanta, videocamere cu senzori de miscare, colare, geoprocesare a hartilor cu efectivele in sisteme de informare geografica GIS, radiolocatie, GSM, GPS, etc.) la cel mai inalt nivel in paralel cu metodologia clasica (SNVP Romsilva, AGVPS) agreata dealtfel si recunoscuta de Crispus NGO Sibiu. Pentru acest mecanism continuu de identificare si cuantificare a speciilor prioritare, Ministerul Mediului va trebui sa isi dea concursul si sa ajute la proiecte nationale si regionale majore finantate din fonduri europene.

3) Turismul in cabanele de vanatoare cu organizarea de expeditii stiintifice, stagii si cursuri organizate de organizatiile de mediu, vanatori si de organizatiile vanatoresti. In prezent, in unele parti din Europa exista pachete turistice pentru fotografiere de urs pentru care turistul plateste chiar si 1000 de euro. Se pot dezvolta astfel noi structuri de valorificare a patrimoniului natural, a carnivorelor mari atat de reprezentative pentru tara noastra prin alte metode neinvazive si prietenoase cu mediul.

4) Recoltarea selectiva a specimenelor problema pentru a satisface masurile mentionate la Articolul 16 alineatul (1) literele (a) si (b) din Directiva Habitate cu scopul de a proteja fauna si a evita daunele majore in afara zonelor critice identificate. Pentru aceasta activitate Crispus NGO Sibiu propune o dezbatere in spatiul public in urmatoarea perioada la care sa participe reprezentanti ai asociatiilor vanatoresti afiliate AGVPS si neafiliate dar si reprezentati ai ONG-urilor de mediu si din cadrul Ministerului Mediului si Consiliului National de Vanatoare.

Despre ORGANIZATIA CRISPUS

Organizatia neguvernamentala de tineret Crispus a fost fondata pe 4 ianuarie 1999 de 24 de tineri cu interese diverse in cultura, educatie, informare, ecologie, sport, turism si activitati sociale.

LĂSAȚI UN MESAJ