Raport SUA: ANAF nu are resurse suficiente pentru confiscarea averilor obtinute prin coruptie

0
14
lege-judecatorie

Verdictele in cazul infractiunilor de coruptie au fost adesea inconsecvente, iar ANAF, care are atributii in confiscarea averilor obtinute prin coruptie, nu a avut personal suficient si nu a beneficiat de resursele necesare indeplinirii misiunii sale, se arata in raportul Departamentului de Stat, informeaza Mediafax.

Desi legislatia prevede pedepse penale pentru demnitarii vinovati de coruptie, Guvernul nu a aplicat legea eficient, in mare parte din cauza problemelor din sistemul judiciar, iar in unele cazuri demnitarii implicati in acte de coruptie nu au fost pedepsiti, se arata in raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici in materie de drepturile omului”.

Coruptia in randul politistilor a contribuit la lipsa de respect a cetatenilor fata de politie si a determinat lipsa autoritatii acestei institutii. Salariile mici si lipsa stimulentelor si a recompenselor financiare au dus la lipsa personalului si au contribuit la tendinta de a lua mita a unora dintre membrii personalului responsabil cu aplicarea legii.

Autoritatile au deferit cazurile de coruptie la nivel inalt Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a continuat sa promoveze linia telefonica anticoruptie, pentru a primi informatii pentru inceperea urmaririi penale in cazuri de coruptie in randul Politiei, se mai spune in raport.

„Conflictele de interese, respectarea standardelor de etica si integritatea in functii publice in general au constituit in continuare un motiv de ingrijorare. Coruptia este raspandita in domeniul achizitiilor publice. Agentiile executive nu s-au grabit sa puna in aplicare sanctiunile, iar corpurile acestora de inspectie au fost in general inactive. Exista legislatie privind confiscarea bunurilor obtinute ilegal, inclusiv prevederi referitoare la confiscarea extinsa, insa judecatorii si procurorii nu au dispus masuri de confiscare in mod regulat. Capacitatea procurorilor si a Politiei de a identifica bunurile s-a imbunatatit usor, in special odata cu delegarea de anchetarori financiari care sa lucreze cu parchetele, insa numarul acestora a ramas insuficient pentru a putea tine pasul cu numarul de cazuri de coruptie”, se mentioneaza in documentul citat.

Raportul mai noteaza ca Agentia Nationala de Administrare Fiscala, institutia insarcinata cu confiscarea, administrarea si lichidarea bunurilor obtinute de infractori, atat a celor obtinute din infractiuni, cat si din amenzile impuse acestora, a avut personal insuficient si nu a beneficiat de resursele necesare indeplinirii misiunii sale.

Si mecanismul de confiscare a „bunurilor nejustificate”, identificate de Agentia Nationala de Integritate prin verificarea declaratiilor de avere, a fost greoi, se arata in raport.

in ceea ce priveste Directia Nationala Anticoruptie (DNA), in Raportul Departamentului de Stat se arata ca aceasta a continuat anchetarea in ritm constant a cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt pe parcursul anului trecut, iar anchetele au inclus politicieni, membri ai sistemului judiciar si functionari administrativi.

Pana in 15 septembrie 2014, DNA trimisese in judecata 710 suspecti de coruptie (dintre care 24 au acceptat intelegeri cu procurorii), comparativ cu 530 in primele sapte luni ale anului 2013. Printre inculpati s-au numarat sapte parlamentari, sase presedinti de consilii judetene, 17 primari, trei viceprimari, un consilier de ministru, doi presedinti si trei vicepresedinti de agentii de reglementare nationala, un presedinte de camera de comert, un prefect si un subprefect, un secretar general al Autoritatii de Supraveghere Fiscala, doi procurori, 18 judecatori (patru dintre ei membri ai inaltei Curti de Casatie si Justitie), 23 de ofiteri din Ministerul de Interne, un presedinte de federatie sportiva si un presedinte de filiala judeteana de partid, mai noteaza raportul. Totodata, se mentioneaza ca procurorii au dispus confiscarea de bunuri in valoare de 135.000.000 de euro (619.000.000 de dolari) in cazul inculpatilor pusi sub acuzare.

Pana la data de 8 august 2014, instantele emisesera 228 de hotarari de condamnare definitiva pe numele a 895 de persoane inculpate in cazuri anchetate de DNA, comparativ cu 148 de condamnari definitive a 775 de inculpati dispuse in aceeasi perioada a anului 2013. Printre cei condamnati s-au numarat: un fost prim-ministru, cinci parlamentari, doi ministri, un fondator de partid politic, un vicepresedinte al Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, un secretar general in Ministerul Sanatatii, sase judecatori, sase procurori, 18 avocati, doi notari publici, 12 ofiteri din Ministerul de Interne, 10 cadre militare, 28 de ofiteri ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, inclusiv doi adjuncti ai inspectorului general, si 34 de alti lucratori ISU, un presedinte al Agentiei Nationale Antidrog, 10 ofiteri si un subofiter din Ministerul Apararii Nationale, patru comisari ai Garzii Nationale de Mediu, inclusiv un comisar principal, 25 de manageri de institutii publice, 17 primari, un prefect si doi subprefecti. Pana la 31 iulie, instantele dispusesera confiscarea a 28.000.000 de euro (35.000.000 de dolari) ca urmare a anchetelor DNA, se mai arata in documentul citat.

Acelasi document mentioneaza ca intre 1 ianuarie si 15 septembrie 2014 instantele din Romania au achitat 92 de inculpati in cazuri de coruptie, in crestere comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cand instantele au achitat 60 de inculpati, in timp ce „inalta Curte de Casatie si Justitie a crescut semnificativ celeritatea judecarii cazurilor de coruptie la nivel inalt comparativ cu anii precedenti”.

in raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014, privind „Practici in materie de drepturile omului”, se mai precizeaza ca „verdictele in cazul infractiunilor de coruptie au fost adesea inconsecvente”.

LĂSAȚI UN MESAJ