Ministrul Mediului sustine ca cea mai mare risipa de alimente se face la domiciliu

0
121

Cea mai mare parte din risipa alimentelor are loc la domiciliu, aproximativ 60%, in timp ce discutia publica este foarte concentrata pe risipa din lanturile de retail, a declarat, joi, secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, Raul Pop, la conferinta „EAT SMART”.

„Prima tendinta pe care am remarcat-o a fost ca discutia este foarte concentrata pe risipa alimentara sau pe risipa de alimente din lantul de retail. Nu e rau, dar nu e suficient. In Romania, nu stiu sigur cifrele, dar imi aduc aminte ca ordin de marime ca undeva la 60% din risipa alimentara de intampla la domiciliu, nu in retail. Aceasta este o altfel de problema. Este o problema daca vreti de educatie, este desigur si o problema vizavi de ce se ofera si vizavi de ce se cumpara versus nevoile reale de a cumpara. Risipa alimentara nu se rezolva in momentul in care donezi alimente aproape expirate, ca sa nu vorbesc de faptul ca ceea ce inseamna aproape expirat este in sine o discutie separata si foarte vasta. Nu pot sa am o tona de salam, sa o descarc in curtea unei scoli sau unui ONG si sa spun: gata, mi-am rezolvat problema cu risipa alimentara”, a spus Raul Pop, citat de Agerpres.

Acesta a afirmat ca orice produs, in cazul de fata alimentul, are in jur „un univers de drepturi si obligatii”.

„Chiar daca acel produs a fost dat mai departe la un ONG sau la o scoala, ori la o biserica, acesta are in continuare foarte multe necesitati din punct de vedere al sanatatii publice si trebuie sa ne asiguram ca acel aliment este in continuare viabil si nu va genera o problema omului catre care il donez. Are o problema de natura logisticii de stocare si de transport pentru ca trebuie sa stea in continuare la frig. Are o problema a controlului de calitate de toate felurile”, a explicat oficialul MMAP.

In opinia acestuia, toate aceste probleme genereaza costuri, iar aceste costuri nu pot fi ignorate.
„Un alt trend pe care l-am constatat in aceasta discutie a fost: ok, il donam, iar cel care il primeste nu are voie sa faca niciun fel de venituri din ele. Foarte bine, sa nu faca venituri, dar cineva trebuie sa acopere costurile atunci pentru ca altfel risc sa donez o tona de salam pe care o pun intr-un cort, la 30 de grade Celsius, in ideea ca poate va fi distribuit foarte repede la 1.000 de familii din jur, ceea ce nu este intotdeauna posibil pentru ca nu avem intotdeauna o tona de salam in fiecare saptamana ca sa putem programa chestia asta”, a subliniat Raul Pop.

Secretarul de stat a mentionat si faptul ca nu exista o potrivire perfecta a nevoii alimentare cu cea a alimentelor care se risipesc. Acesta a atras atentia ca in momentul de fata este foarte ieftin sa arunci alimente, deoarece este un act gratuit.

De asemenea, Francois Saint-Paul, ambasadorul Frantei in Romania, a prezentat o lege care previne risipa de alimente si care a fost adoptata la inceputul anului in Franta. Acesta a precizat ca este nevoie de implicarea societatii civile in asemenea initiative.

Potrivit datelor prezentate de organizatorii conferintei, in Romania, cea mai mare risipa se raporteaza la nivelul gospodariilor populatiei (49%). Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentatiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), conform datele furnizate de reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Romanii sustin ca principalele motive care ii fac sa arunce mancarea la gunoi sunt degradarea rapida (26%), estimarea gresita a cantitatii de alimente care se consuma la o masa (21%), dar si cumparaturile in exces (14%), conform unui studiu realizat de InfoCons si Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR).

Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, in Romania, sunt mancarurile gatite (25%), painea sau produsele de panificatie (21%), legumele (19%) si fructele (16%).

LĂSAȚI UN MESAJ