Analize

Cât ne costã dezastrele naturale?  

Inundatiile de anul trecut – bilant tragic

de Ana-Maria Todea

Inundatiile care au afectat anul trecut aproape toate judetele din România au produs pagube greu de estimat, mai ales dacã ne referim la pierderea de vieti omenesti. Din punct de vedere strict material, datele prezentate de autoritãti indicã sume care depãsesc posibilitãtile statului român.

Potrivit premierului Cãlin Popescu-Tãriceanu, pagubele provocate de inundatiile din 2005 sunt estimate la aproximativ 5,5 miliarde de lei noi, iar sumele necesare pentru refacerea infrastructurii si a caselor urmeazã sã fie acoperite în timp. „Bilantul inundatiilor – unul tragic as spune, cu 69 de morti si pagube care ajung la aproape 5,5 miliarde de lei depãseste posibilitãtile noastre acum“, a explicat Tãriceanu. Bilantul guvernamental aratã cã numai inundatiile din intervalul aprilie-august au avariat peste 40.000 de locuinte din 1.600 de localitãti, din care aproape 5.000 în totalitate, iar alte 3.517 în pericol de prãbusire.

Pagubele înregistrate în agriculturã si silviculturã raportate de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale (MAPDR), se ridicã la peste 900 de milioane de lei (9.000 miliarde lei vechi) si au afectat peste 620.000 hectare de teren. Numai în agriculturã valoarea pagubelor înregistrate în perioada aprilie-septembrie se ridicã la aproximativ 5.000 miliarde lei vechi, în timp ce pierderile din silviculturã, pisciculturã si din sistemul de îmbunãtãtiri funciare sunt de aproximativ 4.000 miliarde lei vechi. În ceea ce priveste suprafetele afectate, marea majoritate a acestora erau cultivate cu grâu. De asemenea, au fost consemnate pagube importante si la floarea-soarelui si porumb. Ministerul a înaintat Guvernului douã proiecte de acte normative privind acordarea de despãgubiri agricultorilor care au fost afectati de inundatiile din septembrie.

Ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Gheorghe Dobre, a declarat recent cã refacerea infrastructurii afectate de inundatii va costa circa 500 de milioane de euro, din care 298 de milioane de euro pentru reteaua de drumuri si 182 de milioane de euro pentru cea feroviarã. Pentru refacerea infrastructurii rutiere si feroviare au fost alocate 74 de milioane de euro de la bugetul de stat, restul sumelor fiind asigurate prin credite de la institutiile financiare internationale. Fondurile vizeazã refacerea infrastructurii distruse de ploile care au cãzut în decursul anului trecut.

Asigurãrile acoperã doar 0,75% din pagubele materiale

Din situatiile transmise de societãtile de asigurare si centralizate de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor la data de 4 octombrie 2005, rezultã cã despãgubirile deja plãtite si cele care urmau sã fie plãtite (daune avizate) pentru daunele produse în urma inundatiilor din acest an (toate valurile de inundatii) sunt de aproximativ 41,62 milioane lei noi, respectiv circa 11,7 milioane de euro. Aceastã sumã reprezintã doar 0,75% din valoarea totalã a pagubelor produse de inundatii. Cele mai mari despãgubiri de la companiile de asigurãri au fost adresate judetului Bacãu – 7,26 milioane de lei (circa 2 milioane de euro), urmat de municipiul Bucuresti – 5,70 milioane de lei (circa 1,6 milioane de euro), judetul Ialomita – 3,57 milioane de lei (circa 1 milion de euro). Cea mai afectatã societate de asigurãri a fost Allianz-Tiriac Asigurãri, care a plãtit despãgubiri si a avizat daune totale de circa 4,44 milioane de euro. Pe locul doi în „top“ se aflã Asirom, cu aproximativ 2,68 milioane de euro, Asito Kapital (fostã Lukoil Asito), cu circa un milion de euro, Omniasig, cu 0,66 milioane de euro si BCR Asigurãri, cu circa 0,59 milioane de euro. Din cuantumul total al despãgubirilor plãtite si al daunelor avizate pentru daunele produse în urma inundatiilor din 2005, o pondere de circa 15,3% este datoratã ultimului val de inundatii (date centralizate pentru perioada 19 septembrie – 4 octombrie 2005).

Solidaritatea încã functioneazã

Singurul aspect pozitiv al catastrofelor produse de inundatii îl reprezintã redesteptarea solidaritãtii umane. Campanii mediatice la nivel national, spectacole si chiar meciuri de fotbal, artisti români si strãini implicati în strângerea de ajutoare, companii românesti si internationale, bãnci, societãti de asigurãri si chiar oameni obisnuiti au contribuit la strângerea de fonduri, alimente, îmbrãcãminte, medicamente, materiale de constructii pentru oamenii care au rãmas fãrã adãpost. Însã, desi s-a produs un adevãrat „bombardament“ de conturi deschise pentru ajutorarea sinistratilor, convoaie cu produse si anunturi în acest sens, nu s-a gândit nimeni sã centralizeze aceste date pentru a fi gestionate corect în folosul tuturor celor afectati de urgia apelor. În aceste conditii, teoretic cel putin, sarcina reconstructiei zonelor afectate revine autoritãtilor din bugetul de stat, bugetele locale si împrumuturi contractate de la institutii financiare internationale. Oficialii Comisiei Europene s-au arãtat dispusi sã discute cu autoritãtile române realocarea de fonduri pentru proiectele SAPARD de infrastructurã ruralã din zonele afectate de inundatii. „UE acceptã realocarea, dacã luãm mãsuri pentru întãrirea controlului proiectelor si pentru o calitate mai bunã a lucrãrilor“, a declarat un oficial din Ministerul Agriculturii. România a solicitat autoritãtilor de la Bruxelles realocarea unor fonduri de circa 140 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatii, dar si pentru consolidarea digurilor. Reprezentantul MAPDR a afirmat cã fondurile provin de la proiectele pentru care solicitãrile de finantare sunt mici. De asemenea, sumele alocate pentru programul privind managementul apei (20 de milioane de euro), vor fi folosite pentru consolidarea digurilor. Toate aceste fonduri vor putea fi utilizate pentru lucrãri de îndiguire, refacerea lucrãrilor distruse, dar si pentru altele noi.

Europa ne împrumutã

Comisia Europeanã a anuntat cã analizeazã douã cereri din partea Bulgariei si României, înaintate ca urmare a inundatiilor produse în primãvarã, în cele douã tãri. În prezent, sunt verificate solicitãrile de asistentã financiarã prin Fondul European Solidaritatea venite din partea autoritãtilor bulgare si române, ca urmare a inundatiilor din ultimele luni. În plus, România si-a anuntat intentia de a trimite rapid o nouã cerere. Comisia este pregãtitã sã ofere asistentã financiarã statelor membre pentru a le ajuta sã facã fatã consecintelor catastrofelor naturale din vara 2005. Executivul european monitorizeazã îndeaproape evolutia inundatiilor si incendiilor din Europa si este gata sã analizeze orice solicitare în vederea obtinerii de asistentã financiarã din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Si Banca Europeanã de Investitii a anuntat cã va acorda României un împrumut în valoare de 600 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii afecate de inundatii si pentru prevenirea altor catastrofe de acest gen.